FOTO VIDEO Germanii au îngrijit locurile de veci ale camarazilor de la Titu. În Romania sunt înhumaţi peste 100.000 de militari nemţi

Tabăra militară a Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război deschisă la Cimitirul de onoare de la Titu, în care au muncit, cot la cot, mai bine de o săptămână, militari nemţi şi români, s-a încheiat. Tabăra a fost creată pentru a marca Centenarul Primului Război Mondial.

Celor 10 militari (activi sau rezervişti) voluntari germani, sosiţi din landul Turingia, li s-au alăturat timp de zece zile şi militari români din cadrul Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer.

În perioada 17-30 septembrie, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (VDK) derulează o Tabără militară de lucru, având ca obiectiv lucrări de întreţinere la Cimitirul de onoare din Titu (sat Sălcuţa, pe DN-7). 

Principalele lucrări realizate de militari au constat, în principal, în toaletarea vegetaţiei, repararea porţii, curăţirea crucilor şi împrospătarea înscrisurilor comemorative. În această necropolă militară, amenajată în 1917 şi reorganizată ulterior, îşi dorm somnul de veci circa 500 de soldaţi — germani, austro-ungari şi români — căzuţi in Primul Război Mondial, precum şi 41 militari germani din al Doilea Război Mondial.

Printre nemţii sosiţi la Titu s-a aflat şi un militar în rezervă, arheolog de profesie, care a restaurat toate crucile distruse de timp. “Am curăţat foarte bine crucile şi am împrospătat scrisul de pe acestea. Am reparat unele cruci, de asemenea şi am toaletat arborii şi am curăţat monumentul central. Ne-am întrebuinţat destul de bine şi fost o plăcere pentru noi să lucrăm aici. A fost mult de muncă, am reparat multe cruci”, spune militarul în rezervă Martin Seifert.

În Romania, conform statisticilor, sunt înhumaţi, în circa 200 de localităţi, peste 100.000 de militari germani căzuţi în cele două războaie mondiale.

"Am colaborat foarte bine cu militarii germani şi am executat ordinele pe care le aveam de îndeplinit. A fost pentru prima dată când am lucrat cu nemţii, iar la început ne-am înţeles mai greu, pentru că nici ei şi nici noi nu ştiam engleză foarte bine. Am participat la resturararea garului, am făcut curăţenie, am vopsit monumentul central cu lavabil şi am toaletat pomii. Astfel de acţiuni ne ajută şi pe ei şi pe noi pentru că avem de învăţat lucruri comune", ne-a spus caporalul Ion Coman. 

La Titu a funcţionat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi un spital pentru prizonieri, în care au murit 40 de militari germani. Cu toţii au fost înhumaţi acolo. 

Cimitirul de onoare de la Titu a fost amenajat în anii 1917-1918 de către Administraţia militară germană de ocupaţie, după planurile arhitectului peisagist R. Lange, pe un teren de cel de 1.300 mp, donat de un proprietar român. R. Lange a menajat şi Cimitirul de onoare „Pro Patria” din Bucureşti.   

"Taberele de muncă pentru îngrijirea cimitirelor de onoare germane — organizate în baza Acordului interguvernamental româno-german privind mormintele de război, semnat în 1996 şi ratificat prin Legea nr.170/1997 — constituie o formă sui-generis a colaborării româno—germane, la care participă, an de an, tineri sau militari voluntari ai Armatei Republicii Federale Germania sprijiniţi, de fiecare dată, şi de tineri sau militari români. Continuând tradiţia începută în urmă cu 18 ani în România, VDK (Volksbund Deutsche Kriegsgräberfürsorge e. V.), instituţia aflată sub patronajul Preşedintelui R.F. Germania şi desemnată de statul german pentru aplicarea Acordului, a mai organizat anul acesta, la Rădăuţi, o tabără de tineret, pentru întreţinerea cimitirelor din localitate, inclusiv al celui evreiesc", se arată într-un comunicat al VDK.