FOTO Istoria fascinantă a domeniului Ion Ghica de la Ghergani, reşedinţa omului ajuns de cinci ori prim-ministrul României
0Domeniul Ion Ghica de la Ghergani - Răcari se află la o aruncătură de băţ de Bucureşti, la doar 40 de kilometri. Locul a fost introdus recent în circuitul turistic, fiind declarat monument istoric de importanţă naţională.
Moşia a aparţinut strămoşilor lui Ion Ghica încă din secolul al XVIII-lea, prin zestre şi prin cumpărare. A fost reşedinţa lui Ion Ghica, descendent al familiei care a dat Moldovei şi Ţării Româneşti o adevărată dinastie de domnitori.
Conacul de la Ghergani a fost reconstruit în două etape între 1869-1888, după schiţele şi viziunea lui Ion Ghica de arhitecţii Dimitrie Berindey (1831-1884) şi apoi de George Mandrea (1855-1916), potrivit domeniul-ghica.ro.
FOTO George Enache
Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbuşirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcţionat un spital, fără ca valoarea memorialistică şi istorică a edificiului şi a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.
Domeniul de la Ghergani este format dintr-un un parc natural, având o grădină în mijlocul căreia se află conacul. În prezent, conacul se află într-un amplu proces de restaurare.
Capela familiei Ion Ghica este o bijuterie arhitectonică reprezentativă a stilului neoromânesc, în faţa căreia se află mormintele familiei.
FOTO George Enache
Sub biserică este cripta Ghiculeştilor, unde se află mormântul lui Ion şi cel al Elisei Ghica. Capela este opera celebrului arhitect Grigore Cerchez. Pe frontispiciu, stema familiei, încadrată de pisanie - „Acest sfânt templu s-a ridicat de Ion Ghica şi soţia sa, Alexandra, în anul domnului 1869” - şi de un citat din Evanghelia după Matei - „Veniţi toţi la mine, cei osteniţi şi însărcinaţi, şi eu voiu odihni pre voi”.
Unirea Principatelor Române, plănuită la Ghergani
Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menţionează apariţia haiducilor Iancu Jianu şi Ioniţă Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea.
CINE A FOST ION GHICA
Ion Ghica (n. 12 august 1816, Bucureşti - d. 22 aprilie 1897, Ghergani) a fost economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat şi om politic. Ghica a ocupat poziţia de prim-ministru de cinci ori: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 şi în 1870-1871) şi de două ori între 1859 şi 1860, la Iaşi şi la Bucureşti, în perioada în care ţările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate, potrivit wikipedia.ro
A fost din 1874 membru titular al Societăţii Academice Române şi preşedinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituţia a fost redenumită în Academia Română. A fost preşedinte al Academiei Române de mai multe ori (1879 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 şi 1894 - 1895). Cartea Scrisori către Vasile Alecsandri este capodopera sa de scriitor.
A făcut parte din familia Ghica de mari boieri, fiind întâiul născut al logofătului Dimitrie (Tache) Ghica şi al Mariei Câmpineanu. Tatăl lui Ion Ghica, Dimitrie, ajunge isprăvnicel de curte, în timpul domniei lui Ioan Caragea, ispravnic de Focşani în 1824, mare hatman în 1828, mare ban în 1832 şi mare logofăt, rang cu care încetează din viaţă în 1845.
Din 1874 a devenit membru titular al Societăţii Academice Române, apoi a fost ales preşedinte al acestei prestigioase instituţii (1876-1879). De asemenea, după redenumirea societăţii în Academia Română (1879) a fost preşedinte al Academiei.
În mai 1881, a fost numit ministru român la Londra şi peste trei luni a prezentat scrisorile de acreditare reginei Victoria. A deţinut această funcţie până la 1 martie 1891, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. În timpul şederii la Londra ca ambasador şi-a petrecut week-end-urile la Brighton sau în insula Wight, a călătorit în Franţa, Spania, Portugalia, Germania.
FOTO George Enache