FOTO A fost inaugurat Memorialul Nicolae Grigorescu, la Potlogi. Grigorescu a fost primul dintre fondatorii picturii române moderne

Memorialul Nicolae Grigorescu, a fost inaugurat, miercuri, 15 mai, la Potlogi, în satul Pitaru, în prezenţa mai multor reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi parlametnari.

Edificiul inaugurat a fost început în anul Centenar, într-o locaţie despre care se presupune că a aparţinut familiei Grigorescu şi a avut ca model una dintre picturile artistului plastic, care înfăţişa casa în care acesta a locuit la Câmpina.

”Felicit pentru iniţiativă, pe primar, consiliul local, consilierii şi pe toţi cei care v-aţi implicat în materializarea acestei idei, al cărei drum îl cunosc, încă de la început. Cred că este o dovadă de responsabilitate, o dovadă de recunoaştere a valorilor pe care acest popor le-a dat; eu cred că noi, dâmboviţenii, trebuie să fim mândri de faptul că judeţul Dâmboviţa, localitatea Pitaru, aflată în comuna Potlogi a dat nu doar României, ci şi Europei şi culturii universale un artist de talia lui Nicolae Grigorescu. Faptul că v-aţi gândit să facem o casă memorială aici este un lucru benefic şi o dovadă a faptului că actul cultural este la el acasă nu doar în localităţile urbane, ci trebuie valorizat şi în mediul rural. Este încă un obiectiv pe care îl putem pune pe harta turistică a judeţului Dâmboviţa”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea.

La inaugurare au mai participat ministrul energiei Anton Anton, parlamentari dâmboviţeni, academicianul Eugen Simion, profesorul de etnologie şi folclor Silviu Angelescu, interpretul de muzică populară Grigore Leşe, muzeograful Alina Apostol, din cadrul Muzeului Memorial Nicolae Grigorescu din Câmpina, profesorul universitar Gheorghe Bârlea, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, primari dâmboviţeni. 

Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, Potlogi – d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.

La vârsta de doar zece ani, Nicolae Grigorescu a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani. 

Nicolae s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său şi a păstrat maniera plină de farmec, uşoară şi delicată, cu acel colorit proaspăt şi suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca şi în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier. Aceeaşi manieră poate să fie văzută şi în lucrările de factură târzie în care artistul a ajuns la perfecţiuni ale genului. El a folosit în toate acestea stilul retoric şi primitiv al primilor pictori de şevalet, încadrându-se în acest fel în stilul picturii neoclasice care era promovat de noile şcoli de pictură bisericească care apăruseră în Ţara Românească.

A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878) împreună cu Sava Henţia, Carol Popp de Szathmári şi G.D. Mirea. A însoţit armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe, care au stat la baza unor mari compoziţii.