EXCLUSIV Dâmboviţa sau Prahova? Cui aparţin, de fapt, Babele şi Sfinxul?

Graniţa din platoul Munţilor Bucegi, zona Babele – Sfinxul, continuă să nască dispute aprinse la nivelul conducerilor celor două judeţe vecine, Dâmboviţa şi Prahova. Ambele îşi atribuie monumentele naturii, însă, până acum, doar Dâmboviţa a reuşit să prezinte un document care îi dă dreptate.

Vorbim de un act de delimitare, întocmit în anii 70, semnat de Oficiile de Cadastru din Dâmboviţa, Prahova, Braşov şi Argeş, care atestă că cele două monumente ale naturii sunt pe teritoriul judeţului Dâmboviţa.

Disputa datează de 15 ani, însă singurul răspuns clar în această chestiune îl poate da doar Guvernul României, prin legea de împărţire teritorială a României, pentru că instanţele de judecată nu au competenţe în delimitarea teritorială.

Arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa, Dumitru Barbu, spune că autorităţile vecine au construit pe Platoul Babele un sediu Salvamont şi o staţie Meteo, fără niciun drept. 

„Noi ne-am sesizat şi vom merge până acolo încât vom demola unele construcţii ilegale făcute de persoane fizice sau juridice în Platoul Babele, pe teritoriul unor proprietari din Dâmboviţa, în baza unor autorizaţii obţinute pe documentaţii ilegale şi bineînţeles, semnate de primăria Buşteni. Până aici s-a ajuns. Punerile în posesie se fac abuziv, pe concesiuni ilegale. În cazul descris de mine am observat că, deşi concesiunea este făcută în Consiliul Local Buşteni, amplasamentul este altul decât cel pe care s-a construit respectiva clădire. Îşi dau singuri cu stângul în dreptul“, a declarat arhitectul Dumitru Barbu. 

Până acum, cele două judeţe au deschis mai multe procese adiacente delimitării graniţei, câştigate şi de o parte şi de cealaltă.

Aceste nereguli au stat şi la baza unei glume celebre care circulă printre oamenii muntelui şi care are în centru Cabana Babele: “Cabana Babele e în Prahova, iar WC-ul în Dâmboviţa”.

Primar Buşteni: “Nu are importanţă harta. Nu înseamnă că Dâmboviţa e proprietară şi pe megaliţi”

Primarul din Buşteni, Emanoil Savin, nu recunoaşte harta pe care „o flutură“ cei din Dâmboviţa. „La noi ştiu că s-a semnat cu obiecţiuni harta aceea. Cei de la primăria Buşteni nu au avut obiecţiuni, nu s-au mai dus să o atace. Dar noi avem o hotărâre de Guvern în care avem patru hectare. Se spune clar: Babele, Sfinxul şi megaliţii sunt la Buşteni. S-au folosit de harta aia şi din cauza acestei hărţi ei spun că megaliţii sunt pe teritoriul lor, pe UAT-ul comunei Moroieni. Dar noi putem să avem proprietăţi şi pe teritoriul Moroienului. Putem să le intabulăm. Megaliţii, în patrimoniu, apar la Buşteni. Nu are importanţă harta, nu înseamnă că Dâmboviţa e proprietară şi pe megaliţi. Care e problema?“, a spus edilul din Buşteni.  
 

Deşi s-a lăudat cu o hotărârede Guvern, primarul din Buşteni nu a putut să ne arate documentul.
 

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa speră, însă, într-o rezolvare amiabilă a problemei. „Am avut două încercări de conciliere. Nu am reuşit. Până la urmă nu cred că ar fi imposibil să ne înţelegem“, a spus Adrian Ţuţuianu.

Zona montană, mină de aur

Conflictul pare să aibă la bază şi o motivaţie financiară, de vreme ce 52% din suprafaţa Munţilor Bucegi se află în judeţul Dâmboviţa. Studiile de fezabilitate făcute de specialişti, de-a lungul anilor, au arătat că pantele cele mai propice din ţară pentru amenajarea de pârtii de schi şi alte construcţii sportive sunt în Dâmboviţa. De altfel, CJ Dâmboviţa promovează construcţia a două pârtii: Cocora – Paina şi Cocora – Peştera. Sunt pârtii cu diferenţe de altitudine de 600-700 de metri, cu lungime de 2 kilometri, sunt propice pentru sporturi de iarnă, unde se poate face slalom special şi slalom uriaş.

Înghesuială pe Platoul Babele: 10.000 de oameni în fiecare săptămână

Există locuri în lume în care prinzi forţe, te energizezi şi devii alt om. Unul dintre ele, este Platoul Babele, cu Babele şi Sfinxul. Nu poţi să spui că eşti român dacă nu ai urcat cel puţin o dată la Babe si Sfinx. Se spune că Sfinxul este reprezentarea unei divinităţi, expresie supremă de putere şi demnitate. Asemănarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv în plus să ajungeţi acolo. De asemenea, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman“. Într-o săptămână plină, Platoul Babele „geme“ de turişti: peste 10.000 de oameni urcă atât pe DJ 713 dinspre DN 71:  Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Cabana Babele -  Cabana Piatra Arsă, cât şi cu telecabina de la Buşteni.