Curtea Domnească din Târgovişte a trecut pragul de 200.000 de vizitatori, anul trecut

Curtea Domnească din Târgovişte continuă să fie unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Dâmboviţa. La muzeele din Târgovişte, în anul 2018 au fost peste 206.000 de vizitatori.

În 2017, tot la aceste obiective au fost înregistraţi peste 196.000, iar în 2016 au fost peste 184.000 de turişti.

Cea mai aglomerată perioadă de vizitatori în Târgovişte este între 1 iunie şi sfârşitul lunii octombrie. 

Pe lângă vizitatorii români, care vin din alte judeţe la obiectivele turistice dâmboviţene, sunt şi cei străini, care sunt aduşi de o agenţie de turism din Statele Unite, la care se organizează croaziere în Europa şi au ales în Târgovişte două obiective: Ansamblul Monumental Curtea Domnească şi Expoziţia „Metamorfozei unui loc al memoriei”, unde au fost executaţi soţii Ceauşescu. 

Ansamblul Monumental Curtea Domnească are în componenţă şi Turnul Chinidie.

Istoria Turnului Chindiei

Turnul Chindiei a fost construit în vremea domnitorului Vlad Ţepeş, cel mai sângeros domnitor român, cunoscut în întreaga lume sub numele de „Dracula”.

Monumentul istoric este cel mai cunoscut obiectiv turistic din vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Turnul Chindia a fost construit pe vremea domnitorului Vlad Ţepeş. Înalt de 27 m, el este alcătuit dintr-o bază de forma unui trunchi de piramidă, din piatră, din care se ridică un corp cilindric din cărămidă roşie, al cărui diametru măsoară nouă metri.

Construcţia are trei etaje, din care ultimele două sunt marcate la exterior de deschideri în arc frânt şi de balcoane sprijinite pe console de piatră. Accesul până la partea superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală. 

La început, Turnul Chindia era alcătuit din două etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată. Aspectul actual se datorează domnitorului Gheorghe Bibescu, care a ordonat restaurarea lui în 1847. Rolul principal al edificiului era unul militar, de apărare. Pe vremuri, de la cel mai înalt nivel al construcţiei, ostaşii vedeau până departe când se apropiau de cetate oştirile duşmane. A mai fost utilizat drept închisoare şi loc pentru adăpostirea tezaurului.

“Adevărul” vă prezintă 10 lucruri mai puţin ştiute despre Turnul Chindiei, simbolul Târgoviştei, care atrage, anual, peste 140.000 de turişti.

1. Construit în secolul al XV-lea

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.

2. Ce înălţime are turnul?

Clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, care a înălţat construcţia iniţială cu 5 metri.

3. Simbolul Târgoviştei

Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraş şi totodată simbolul oraşului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. 

4. De unde vine numele de “Turnul Chindiei”

Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui.

De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă. 

CITIŢI CONTINUAREA ARTICOLULUI