Câţi bani a pierdut Dâmboviţa în urma disputei cu Prahova. Miza: monumentele naturii Babele şi Sfinxul

Guvernul României s-a dovedit a fi incapabil să gestioneze o problemă de grăniţuire între două judeţe care îşi dispută de ani de zile două dintre cele mai importante monumente ale naturii din România: Babele şi Sfinxul. În tot acest timp, investitorii cu putere financiară vin şi pleacă, pentru că nu ştiu al cui este terenul.

Fără un raspuns clar din partea Guvernului României, investitorii fug de Platoul Babele. Cel mai concret exemplu este al unui neamţ, care ar fi investit 200 de milioane de

euro

într-un centru de sporturi de iarna, ecologic. 

„A fost oprit în promovarea documentatiei de acest litigiu. Vroia sa construiasca hoteluri, moteluri, cu destinaţii atât pentru sanatate, cât si sportive. Pe 6 hectare ar fi urmat să investească în jur de 200 de milioane de

euro

. Omul s-a retras, pentru ca nu avea garanţia asupra proprietăţii terenului“, a declarat pentru “Adevărul”, Dumitru Barbu, arhitectul judeţului Dâmboviţa.

Actul prin care Dâmboviţa poate câştiga

Disputa pe grăniţuirea din zona platoului Munţilor Bucegi, zona Babele – Sinfxul continuă să nască dispute aprinse la nivelul conducerilor celor două judeţe vecine, Dâmboviţa şi Prahova. Ambele îşi atribuie monumentele naturii, însă, până acum, doar Dâmboviţa a reuşit să scoată în faţă un document care îi dă dreptate. Vorbim de un act de delimitare, întocmit în anii 70-80, semnat de cele Oficiile de Cadastru din Dâmboviţa, Prahova, Braşov şi Argeş, care atestă că cele două monumente ale naturii sunt pe teritoriul judeţului Dâmboviţa.

Disputa datează de 15 ani însă singurul răspuns clar în această chestiune îl poate da doar Guvernul României, prin legea de împărţire teritorială a României, pentru că instanţele de judecată nu au competenţe în delimitarea teritorială. 

Zona montană din Dâmboviţa, mină de aur

Conflictul pare să aibă la bază şi o motivaţie financiară, de vreme ce 52% din suprafaţa Munţilor Bucegi sunt în judeţul Dâmboviţa. Studiile de fazabilitate făcute de specialişti, de-a lungul anilor, au arătat că pantele cele mai propice din ţară pentru amenajarea de pârtii de schi şi alte construcţii sportive sunt în Dâmboviţa. De altfel, CJ Dâmboviţa promovează construcţia a două pârtii: Cocora – Paina şi Cocora – Peştera. Sunt pârtii cu diferenţe de altitudine de 600-700 de metri, cu lungime de 2 kilometri, sunt propice pentru sporturi de iarnă, unde se poate face slalom special şi slalom uriaş.

Babele şi Sfinxul

Se spune că sunt locuri în lume în care prinzi forţe, te energizezi şi devi alt om. Unul dintre ele, este Platoul Babele, cu Babele şi Sfinxul. Nu poţi să spui că eşti român dacă nu ai urcat cel puţin o dată la Babe si Sfinx. Se spune că Sfinxul este reprezentarea unei divinităţi, expresie supremă de putere şi demnitate. Asemanarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv în plus să ajungeţi acolo. Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”, semeţe, ele sunt parcă, modelate de nişte maini gigante.

Într-o săptămână plină, Platoul Babele “geme” de peste 10.000 de turişti, care pot urca atât pe DJ 713 dinspre DN 71:  Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Cabana Babele -  Cabana Piatra Arsă, cât şi cu telecabina de la Buşteni.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

EXCLUSIV Dâmboviţa sau Prahova? Cui aparţin, de fapt, Babele şi Sfinxul?

Comentarii aprinse legate de apartenenţa Sfinxului şi a Babelor: „Să ia fiecare câte o juma' de Sfinx şi ceva jumătăţi de Babe”

VIDEO Cum arată TransBucegi, drumul care ajunge la Babele şi Sfinxul, minunăţiile Dâmboviţei

Drumul Babelor sparge rezervaţia. Bariera care oprea accesul necontrolat spre Sfinx a fost vandalizată

„Piramida Energetică” a Sfinxului: fenomenul rar a adunat zeci de curioşi pe platoul Bucegi