Bătrânul care deţine secretul delicioasei „caşcavele“ afumate: „Sunt cam ultimul prin zonă care mai face caşcaval afumat. Este muncă grea şi plictisitoare“

Secretul producerii caşcavalului afumat, clasic şi gustos, este pe cale de dispariţie în judeţul Dâmboviţa. Pentru că o singură roată de caşcaval necesită aproape patru zile de muncă, tinerii fug de acest aliment, iar ţăranii care îl mai produc în gospodăriiile proprii nu folosesc atât de mult lapte pe cât ar trebui.

La 83 de ani, nea Ion Joiţaru  a rămas printre singurii baci din Dâmboviţa care mai face caşcavele afumate, pentru că acest produs este foarte costisitor şi are nevoie de multă materie primă, muncă şi timp.

10 kg de lapte pentru 1 kg de caşcaval

Practic, pentru o roată de caşcaval de 3 kilograme, nea Ion foloseşte aproape 30 de kilograme de lapte, lapte din care un cioban din zilele noastre scoate aproape şapte kilograme de telemea.

“Aproape patru zile muncesc la o roată de caşcavea. Prima dată se fierbe laptele, în care adaugă cheag. Peste noapte se lasă aşa la dospoit, precum cozonacul, în oala în care a fiert. A doua zi, produsul obţinut este mărunţit şi băgat în apă fierbinte. El imediat se înmoaie, se face ca o pastă şi apoi se modelează. În apa fiartă se pune şi sare pentru a prinde gustul acela bun”, ne spune nea Ion.

Nu vrea nimeni să îi înveţe reţeta

Nea Ion este conştient că va duce cu el în mormânt secretetul acestui mesteşug, pentru că, spune el, nimeni nu a vrut să înveţe de la el cum face caşcaveaua. Deşi a avut câţiva ucenici, niciunul nu a avut răbdarea să deprindă toate tainele. La el veneau până de curând mulţi oameni să cumpere. Acum mai dă doar la rude, prieteni şi cunoştinţe.

“Sunt cam ultimul prin zonă care mai face caşcaval afumat. Este muncă grea şi plictisitoare. Trebuie să fii atent, că dacă nu eşti atent două minute, nu mai iese bun şi prinde cocoloaşe”, ne explică Ion Joiţaru.

Nea Ion  Joitaru, de fel din judeţul Argeş , dar stabilit încă de mic în comună Runcu, jud. Dâmboviţa,  stă la stâna de la vârstă de 15 ani. Atunci a deprins de la bunicul şi mama sa meşteşugul ciobăniei, a avut şi peste 500 de oi dar şi vaci , însă ce l-a făcut pe el cunoscut în zonă, a fost caşcaveaua afumată, renumită atât în cele trei commune, Runcu, Pucheni şi Râul Alb, dar şi în Franţa.  

E muncă grea şi plictisitoare

 “Caşcavalul nu prea se mai caută. La piaţă, un kilogram de caşcaval se vinde cu aproape 50 de lei. E muncă grea şi plictisitoare. Eu de la 15 ani ştiu să fac caşcaval. De la bunicul meu am învăţat. E greu. De multe ori mânca şi bătaie pentru că îmi era lene să fac tot ce trebuia. Astăzi, tinerii chiar nu mai au răbdare de aşa ceva. Eu nici şcoală nu am făcut. Am doar 7 clase”, mai spune bătrânul.

Cei care vor să guşte un produs tradiţional, pot găsi la stâna lui nea Ion, situată la ieşirea din comuna Runcu, într-o zonă superbă de deal şi alte delicatese, precum telemeaua proaspătă sau caşul,  pe care ciobanii îl prepară cu mare grijă.

Caşcaveaua, este extrem de căutată la târguri tradiţionale şi în magazine. O roată de caşcaval tradiţional românesc, natural, se vinde în târguri şi 300 de lei bucata.