Bătălia de la Târgovişte: cum a fost posibil ca oastea cea mică a lui Vlad Ţepeş să triumfe împotriva unei armate otomane de 10 ori mai mare

Bătălia de noapte de la Târgovişte, 16-17 iulie 1462, a rămas în istoria Europei ca o victorie impresionantă împotriva unui Mahomed mult prea puternic la vremea respectivă.

În 1462, Vlad Ţepeş, continuând o campanie declanşată la sfârşitul anului precedent, atacă garnizoanele otomane de pe malul drept al Dunării, de la Rahova până la gurile de vărsare ale fluviului în marea Neagră, prădându-le şi arzându-le. Voivodul se reîntoarce la Nord de Dunăre însoţit de mii de creştini care se refugiază în diferite zone ale ţării, scăpând, astfel, de greul obroc otoman. 

MAHOMED A DAT ATACUL CU O OASTE DE 250.000 IENICERI

La 26 aprilie, sultanul Mahomed al II-lea, ofensat de înfrângerile suferite, dar şi din cauza pierderii tributului, în fruntea unei uriaşe armate (cronicarul grec Chalcocondil dă cifra, oarecum exagerată, de 250.000 de oameni), porneşte spre răzvrătitul Vlad Ţepeş, iar pe fluviu pătrunde, dinspre mare, o flotă imperială (25 de trireme şi 150 de alte nave de diferite tipuri) care incendiază Brăila. 

Vlad Ţepeş opune acestei forţe militare impresionante doar 39.000 de ostaşi. Disproporţia este evidentă şi dramatică, mai ales că, spre a apăra de otomani Chilia, pe braţul cu acelaşi nume, voievodul etaşează o parte din oastea cea mare a ţării. 

În mai, Vlad Ţepeş suprinde avangarda armatei otomane care a trecut Dunărea în dreptul Cetăţii Nicopole, comandată de marele vizir Mahomed-paşa, pe care o nimiceşte. La începutul lunii iunie, otomanii trec fluviul, dar domnitorul valah, neputându-I stăvili, îi hăituieşte cu lovituri iuţi, aplicând o veche tactică a domnitorilor români, devenită clasică, sultanul fiind, nu o dată, luat prin surprindere.  

ŢEPEŞ ŞI GRUPUL DE VITEJI

În lupta de la Turnu Măgurele, Vlad Ţepeş, realizând că nu poate obţine izbânda cu slabele sale forţe armate, se retrage strategic spre capitala ţării, Târgovişte, Mahomed reluându-şi invazia. Sultanul îşi ridică tabăra într-o margine a Târgoviştei. Locul unde a campat trebuie să fi fost în satul Lucieni, susţine o ipoteză mult timp luată în considerare. Potrivit Enciclopediei Târgoviştei, ipoteza este puţin probabilă, pentru că de acolo nu se putea zări turnurile Târgoviştei, aşa cum ne-au lăsat mărturie unii participanţi la invazie. Înseamnă, deci, că tabăra a fost mult mai aproape, în zona satului Ulmi.

Vlad Ţepeş, deghizat în ienicer, însoţit de un detaşament de viteji, atacă tabăra în toiul nopţii, otomanii fiind cuprinşi de panică. Acest atac nocturn (16 iunie) al lui Ţepeş atrage atenţia Europei, care este uimită de curajul voievodului în faţa cuceritorului Constantinopolului.