Arme de foc şi bancnote false, confiscate de-a lungul timpului de la infractori, expuse la Muzeului Poliţiei Române

Săptămâna aceasta, la Muzeul Poliţiei Române din Târgovişte a fost organizată o expoziţie intitulată "Pe urmele infractorilor".

În cadrul acesteia au fost prezentate aspecte din activitatea desfăşurată zilnic de poliţişti, care veghează neîntrerupt pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice. 

De asemenea, au fost expuse arme de foc, confiscate de-a lungul timpului de la infractori, bancnote false, precum şi diverse obiecte cu spaţii pentru ascunderea bunurilor.

Expoziţia şi celelalte piese de rezistenţă ale Muzeului pot fi vizitate în intervalul orar 09.00-17.00.

Sălile muzeului adăpostesc bogate colecţii de heraldică, uniforme şi echipament, documente şi obiecte din istoria de peste un secol şi jumătate a Poliţiei şi Jandarmeriei Române, acesta cuprinzând o impresionantă colecţie de uniforme şi însemne poliţieneşti din întreaga lume.

Totodată, publicul participant are posibilitatea să viziteze expoziţia  temporară „Şcolile de Poliţie din ţara noastră”, ce ilustrează aspecte din cadrul instituţiilor de învăţământ din România care pregătesc viitorii poliţişti: Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti.

ISTORIE

Muzeul Naţional al Poliţiei Române a fost amenajat într-o clădire cu mare valoare artistică şi istorică, refăcută în stil neoclasic între anii 1867 şi 1893.

Casa a fost construită iniţial, mult mai devreme, în anul 1701, din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pe locul alteia mai vechi care a aparţinut lui Grama Stolnicul. Va fi numită “Casa coconilor”, adică a fiilor domnitorului, fiind aşezată “den jos de biserica Sfânta Vineri” … aşa cum menţionează un document din anul 1630.

Din cronica logofătului Radu Greceanu aflăm că, în anul 1712, în timpul marelui incendiu care a pustiit oraşul Târgovişte “ajunsese focul şi în curtea domnească da arsese Sfânta Vineri; ajunsese şi la casele coconilor şi arsese învălişul la o pereche de case”. Casele au fost însă imediat refăcute sub directa supraveghere a domnului. Din aceleaşi documente aflăm că alături de casele coconilor exista şi o biserică “Sfânta Vineri a coconilor”, aşezată în Uliţa Mare, cel mai probabil în zona în care astăzi se găseşte Muzeul de Istorie şi care a fost demolată în 1847.

Din stăpânirea domnească, “Casa coconilor” a ajuns către sfârşitul secolului al XVII-lea în cea a lui Scarlat Hiotu, apoi a fiului acestuia Nicolae Hiotu care a lăsat-o moştenire soţiei după ce a decedat. Aşa cum aflăm din catagrafia  din  1829, Nae Hiotu trăia la Bucureşti, dar avea 2 case – în Târgovişte şi în Bucureşti. Casa din Târgovişte era folosită exclusiv pentru şcoală şi probabil era locuită de dascălul Rafail (între 1821–1832). La această şcoală se presupune că ar fi învăţat şi marele poet Grigore Alexandrescu. Cum arăta pe atunci casa lui Nae Hiotu putem vedea din desenul lui Mircea Bodeanski. El a făcut acest desen ce prezintă reconstituirea “Casei Coconilor” combinând două fotografii făcute de către Szathmary, una realizată din Turnul Chindiei, iar cealaltă reprezentând Poarta Dealului, unde apare şi această clădire. Vedem o casă cu parter înalt, cu foişor, intrarea fiind prin acest foişor, dar dintr-o laterală. Clădirea era acoperită cu şindrilă în patru ape.