Un Paşte rupt de lume la Mănăstirea Suceviţa

Cei care vor să scape de stresul cotidian, să se relaxeze şi să se roage se pot bucura în acest weekend de aerul curat de munte al Suceviţei.

Sucevenii care nu s-au hotărât unde să-şi petreacă Sfintele Sărbători de Paşte pot alege una dintre mănăstirile din judeţ. Maicile de la Mănăstirea Suceviţa îi aşteaptă cu braţele deschise atât pe suceveni, cât şi pe turiştii care ajung în zonă în această perioadă.

„E minunat acolo. Merg în fiecare an la slujba de Înviere. Simţi cum întradevăr Iisus învie, se simte bucuria în aer. Am fost şi prin alte locuri, dar atât de frumos ca aici nu mi se pare nicăieri“, ne povesteşte Adriana Juravle, contabilă.

O mare gospodărie

Cele peste 70 de maici care slujesc la Mănăstirea Suceviţa se gospodăresc singure şi au grijă în fiecare zi de turiştii şi sucevenii care le trec pragul.

„Avem în mănăstire 72 de măicuţe, însă treabă fac cele mai tinere, deoarece avem şi maici bătrâne, care nici măcar nu ies din cameră. Avem gospădărie ca oricare altă casă, creştem animale şi cultivăm pământul. Noi singure ne facem treaba, nu are cine altcineva“, spune maica stareţă Cristina.

Sucevenii cunosc prea bine ospitalitatea maicilor. „Cunosc zona de când eram copil, am stat la Suceviţa la bunici până la 10 ani. Îmi plăcea să merg cu bunica în fiecare duminică la slujbă. Acum nu trece lună în care să nu trec pe la mănăstire să pun măcar o lumânare şi să vorbesc cu maicile“, ne-a spus Iulian Iordan, programator IT.

Legenda întemeierii

Situată la o oră de mers cu maşina de la Suceava şi la jumătate de Rădăuţi, Mănăstirea Suceviţa este aşeazată pe valea râului cu acelaşi nume, între dealuri.

Mănăstirea datează de pe la începutul secolului XV ca o biserică din lemn şi o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul. Tradiţia spune că Suceviţa a fost durată de monahi, cu spijinul oamenilor din partea locului.

Potrivit legendei, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţii, pentru a-şi răscumpăra păcatele. Datorită valorii sale şi a rolului educativ, religios şi cultural, Mănăstirea Suceviţa este considerată a fi o perlă a ortodoxiei româneşti şi face parte din patrimoniul naţional.