Un fals avocat din Suceava a fost condamnat la patru ani de închisoare. Ce le promitea clienților săi

Un bărbat de 66 de ani, din județul Suceava, acuzat că a păcălit mai mulți oameni pretinzând că este avocat, a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare.  

Curtea de Apel Suceava l-a condamnat definitiv, în 19 ianuarie, pe un bărbat de 66 de ani la patru ani de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată (zece fapte).

Suceveanul fusese judecat și pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități (24 de fapte), dar judecătorii au dispus încetarea procesului penal în acest caz pe motiv că a intervenit prescripția.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2016-2019, bărbatul de 66 de ani s-a dat drept avocat și a păcălit astfel mai multe persoane, cărora le-a luat diverse sume de bani.

Suceveanul le spunea celor aflați în divorț că îi poate ajuta să câştige acțiuni de partaj, de stabilire a domiciliului și a pensiei de întreținere pentru copii.

Persoanele reprezentate fără drept în instanță de bărbatul de 66 de ani s-au constituit părți civile în dosar și urmează să primească daune materiale între 100 de lei și 10.600 de lei, în funcție de sumele pe care i le-au plătit falsului avocat.

Bărbatul susține, într-o postare pe o rețea de socializare, că nu a încălcat legea, iar serviciile juridice le-a oferit în cadrul unei fundații umanitare pe care a deschis-o.

A pledat ca avocat în 30 de procese, deși nu făcea parte din Barou

Un caz similar a fost judecat de magistrații ieșeni în urmă cu patru ani. Ioana Roxana Hristea a fost condamnată la un an şi două luni de închisoare cu suspendare pentru exercitarea fără drept a unei profesii, în contextul în care a participat ca avocat în 32 de procese judecate de instanţele ieşene, deşi nu avea această calitate, nefiind membru în Barou.

La fel ca şi alte persoane din Iaşi sau din ţară, Hristea s-a prevalat de o apartenenţă la un aşa-zis „Barou Constituţional”, o entitate ai cărei membri nu sunt recunoscuţi de instanţele româneşti ca fiind avocaţi.

Potrivit motivării Curţii de Apel Iaşi, instanţă care a condamnat-o pe Hristea, tânăra a reprezentat interesele mai multor ieşeni care erau implicaţi în procese de divorţ, restituire taxă auto, partaj sau diverse alte litigii civile.

„Cariera” sa s-a încheiat pe 22 septembrie 2014, atunci când, într-un dosar penal, Hristea a depus o împuternicire pentru a reprezenta o persoană care era parte vătămată. Oamenii legii au verificat atunci tabloul avocaţilor şi au constatat că Hristea nu făcea parte din el. Ulterior, împotriva falsei avocate a fost depus şi un denunţ pentru fals.

Judecătorii care au condamnat-o menţionează în motivare că tânăra a absolvit Facultatea de Drept a unei universităţi private în 2008, ulterior fiind înscrisă pe listele aşa-numitului Barou Constituțional.

Judecătorii menţionează în motivare că structurile paralele de  avocaţi au fost desfiinţate teoretic încă din 2004, însă au fost încurajate să funcţioneze în continuare mai ales de judecătorii din cauzele civile, unde funcţionează teoria mandatului (adică orice poate reprezenta o parte). În acele procese, astfel, de multe ori, nu era verificată calitatea de avocat a aşa-zişilor apărători.

„Deşi se susţine că structurile paralele de barou funcţionează în baza Legii 51/1995, acestea nu îndeplinesc cerinţele legale, neavând un act legal de constituire, un statut al profesiei publicat în Monitorul Oficial al României, un Institut Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor care să asigure accesul legal în profesie. Desfiinţarea definitivă şi irevocabilă, încă din anul 2004 a tuturor entităţilor care şi-au prevăzut în obiectul de activitate înfiinţarea de barouri, a condus la desfiinţarea actelor de înfiinţare a barourilor paralele, prin efectul hotărârilor pronunţate de instanţa supremă”, se arată în motivarea instanţei.

În ceea ce o priveşte pe Ioana Hristea, aceasta a devenit între timp operator ghişeu al unei firme. Ea a fost găsită vinovată şi de evaziune fiscală, deoarece nu a declarat sumele încasate ca fals avocat.