SUCEAVA Elevii învaţă în săli îngheţate, printre şoareci
0200 de copii din localitatea Şerbăneşti fac ore în clădiri mai „în vârstă“ decât părinţii lor. Pereţi dărăpănaţi, duşumele roase de şoareci, ferestre bătute în cuie, puţine grade în clase.
Acesta este tabloul în care peste 200 de copii din satul Şerbăneşti învaţă zi de zi. Şcoala funcţionează în două clădiri care datează din anii ’60. De-a lungul timpului, puţine investiţii s-au făcut aici, iar acum construcţia stă să cadă peste elevi. Tavanele şi pereţii sunt coşcoviţi de la mucegai, podelele sunt mâncate de carii şi şoareci, ferestrele au fost bătute în cuie pentru a nu exista riscul ca ele să cadă peste copii, iar mobilierul este şi el vechi.
Încălzire în jurul sobei
Spaţiul este insuficient, cei 200 de elevi fiind îngrămădiţi în şase camere. Nici la capitolul încălzire nu sunt veşti bune. „Încălzirea se face cu lemne la sobe. Ne-am dori să fie încălzire centralizată“, a spus Ramona Burlacu, director. În toate încăperile se simte un miros pregnant de mucegai şi şoareci, iar aerisirea se poate face doar deschizând uşile pentru că ferestrele au fost blocate. „Nu se deschid pentru că sunt vechi, nu au fost reparate şi au fost bătute în cuie“, a declarat Doina Poenaru, educatoare. Nici condiţiile de igienă minimă nu sunt asigurate la şcoala din Şerbăneşti. Apa potabilă şi canalizarea lipsesc.
Toaletele sunt în curte, iar pentru a se spăla pe mâini, elevii se înghesuie la un bazin de cinci litri cu robinet. „Nu au altă alternativă“, continuă Ramona Burlacu. În aceste condiţii, până la declanşarea unui focar de boală la şcoala din Şerbăneşti mai este un pas. „Aş clasifica asta ca făcând parte dintr-un Ev Mediu foarte întunecat. Se pot transmite boli digestive, diareice, hepatita A, parazitozele intestinale pe care sunt convinsă că le au copiii de acolo. Se mai pot transmite bolile respiratorii, cele virale în special, afecţiuni ale pielii, ca să nu mai zic de păduchi şi scabie“, a declarat doctorul Irina Badrajan. Primarul comunei Zvoriştea, Constantin Barariu, susţine că acum doi ani a depus un proiect la Ministerul Educaţiei pentru reabilitarea şcolii. Proiectul a fost aprobat, firma câştigătoare a demarat lucrările, dar după ce a dărâmat cele două băi şi a ridicat o încăpere separată pentru centrala termică, muncitorii au sistat lucrarea din lipsă de fonduri.
Slab management
Şefii Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava cunosc situaţia de la Şerbăneşti, dar susţin că este vorba de o vină administrativă, că lucrările s-au făcut haotic. „Mai sunt şi alte şcoli din judeţ care au primit fonduri în 2007, dar ei au reuşit să finalizeze ce au început pentru că şi-au stabilit priorităţile“, a spus Laura Hacman, şefa IŞJ.
Şcoala-şantier de la Pătrăuţi
Situaţia de la Şerbăneşti nu este singulară în judeţul Suceava. Şi în comuna Pătrăuţi copiii învaţă în condiţii grele. Aici, 800 de elevi merg la şcoală printre mormane de moloz. Povestea a început în momentul în care o parte din clădirea şcolii a fost darâmată în urmă cu patru luni pentru a face loc unei construcţii noi, care însă nu a fost terminată. Muncitorii firmei care a câştigat licitaţia au întrerupt lucrările pe perioada verii, iar în prezent, aici sunt doar mormane de moloz şi betoane proaspăt turnate. Din această cauză, clasele de elevi au fost împărţite în trei, iar unii învaţă într-o aripă din vechea şcoală, alţii în căminul cultural, iar ceilalţi copii într-un alt corp al Primăriei din Pătrăuţi, aflat la un kilometru şi jumătate distanţă.
„Noua şcoală va fi gata în aprilie 2012“
Din lipsa spaţiului, clasele I-IV funcţioneză într-un program de trei schimburi, iar clasele V-VIII în două schimburi. Pentru a încăpea toţi copiii, orarul a fost modificat. Orele de curs au fost diminuate la 45 de minute, iar pauzele durează doar 5 minute. Primarul din Pătrăuţi, Dragoş Jureţchi, spune că, cel mai devreme, „noua şcoală va fi dată în folosinţă în aprilie 2012“. În prezent, chiar dacă elevii fac slalom printre mormanele de moloz, primarul este convins că şcoala din Pătrăuţi va fi cea mai modernă din mediul rural.