Cum a ajuns primul cazino din România o ruină în continuă degradare. Clădirea superbă ar putea fi restaurată printr-un proiect european de 4,9 milioane de euro
0Cazinoul din Vatra Dornei, prima clădire de aceste gen din România, clasificat ca monument istoric, este în prezent o grămadă de moloz. După Revoluţie, cazinoul dornean a intrat într-o degradare accentuată şi, până în prezent, nu a fost supus unor lucrări de reabilitare.
Cazinoul din Vatra Dornei, prima clădire de acest gen din România şi al doilea cel mai cunoscut cazinou din ţară, după cel de la Constanţa, ar urma să fie restaurat printr-un proiect finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Valoarea proiectului anunţat de şefii Consiliului Judeţean Suceava se ridică la 4,9 milioane de euro.
Clădirea se află acum în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina.
Cazinoul din municipiul Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Vasile Deac, primarul de la acea vreme, l-a convins pe împătratul austriac Franz Joseph despre faptul că în oraş ar trebui contruit un cazino în care turiştii veniţi în Dorna la băi să-şi poată petrece timpul.
Clădirea fost construită într-o pădure ce a fost defrişată pentru a face loc imobilului. Ridicarea cazinoului s-a făcut cu bani proveniţi de la un împrumut făcut de către Primăria din Vatra Dornei la o unitate bancară din Viena, în timp ce restul banilor au fost strânşi ca urmare a unei chete publice, la care a participat până şi împătratul austriac Franz Joseph.
Arhitectul austriac Peter Paul Brang a fost cel care a realizat proiectul cazinoului. Lucrările au fost începute în anul 1896, iar doi ani mai târziu, în 1898 au fost finalizate, inaugurarea având loc la data de 10 iulie 1899. În cazino existaul o sală de teatru, un restaurant, o cofetărie, o biblioteză, precum şi alte spaţii. De-a lungul timpului, pragul cazinoului din Vatra Dornei a fost trecut de multe persoane importante, printre care se numără împătratul Franz Joseph, scriitorul Lucian Blaga, istoricul şi omul politic Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu şi liderul comunist Gheorghe Gheorghiu – Dej.
La sfârşitul Primului Război Mondial, când Bucovina s-a unit cu România, cazinoul din Vatra Dornei a devenit proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei. Terenul aflat în posesia Austro – Ungariei a fost transferat către România, ca şi reparaţii de război.
Cazinoul din Vatra Dornei a suferit daune considerabile în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când germanii au folosit clădirea drept cazarmă. În momentul în care soldaţii nemţi s-au retras din Bucovina, imobilul a fost aproape distrus, fiind renovat în primăvara anului 1945.
După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc, în interiorul său având loc tot felul de şedinţe de partid sau întâlniri sindicale.
Cazino-ul din Vatra Dornei a devenit o ruină după revoluţia din '89
Comuniştii au hotărât să renoveze clădirea cazinoului în anul 1986, preşedintele Nicolae Ceauşescu dându-şi acceptul pentru acest lucru un an mai târziu. Proiectul trebuia să fie terminat în anul 1990, însă până la Revoluţia din 1989, nu s-a reuşit decât refacerea structurii de rezistenţă a imobilului. După Revoluţie, pe lângă faptul că lucrările nu au mai continuat la cazino, clădirea a devenit ţinta favorită a hoţilor din Dorna, care au furat tot de la marmură şi până la candelabre.
După anul 1990, imobilul a devenit proprietatea SC Dorna Turism SA, după care a intrat în posesia Consilului Local Vatra Dornei. Cum de-a lungul anilor nu au fost găsite fonduri pentru renovarea primului cazino din România, acesta a ajuns practic o ruină.
La începutul anului 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei. La data de 14 octombrie 2014, în urma unei hotărâri de guvern, clădirea a fost retrocedată către Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina – Arhiepsicopia Sucevei şi Rădăuţilor. Reprezentanţii bisericii nu au acceptat ca această clădire să fie renovată deoarece în interior urmau să aibă loc activităţi considerate neortodoxe, astfel că imobilul s-a degradat şi mai mult.
În luna noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a concesionat cazinoul către firma SC Ecoland Production SRL din Botoşani. Societatea respectivă s-a angajat să restaureze clădirea în maximul cinci ani de zile, valoarea totală a investiţiilor fiind estimate la cinci milioane de euro. Proiectul viza amenajarea în interiorul cazinoului a mai multor săli de spectacole, a unui cinematograf 3D, a unor săli de conferinţe, precum şi a unor cafenele. Firma botoşăneană nu a investit nici măcar un leu în cazinoul din Vatra Dornei, însă nu din rea – credinţă ci din cauza faptului că au avut nevoie de tot felul de avize din partea Ministerului Culturii deoarece clădirea este un monument istoric de clasa A.
Alte ştiri pe această temă:
Cum ar fi putut să arate celebrul Cazinou din Constanţa: proiectul în stil neo-românesc
Povestea cazinoului din centrul oraşului. Acesta ar putea fi cumparat de primarie