Condiţiile din închisorile Moldovei de la mijlocul veacului al XIX-lea: „Fiecare arestat va primi pe zi un malaiu sau păne de 750 grame“
0În anul 1856, în Moldova exista un regulament clar ce trebuia respectat în cadrul închisorilor publice din ţară. Acest regulament avea în vedere obiectele pe care le puteau deţine puşcăriaşii, condiţiile din camera de detenţie, alimentaţia deţinuţilor şi pedepsele la care erau supuse persoane aflate după gratii.
Astfel, în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, puşcăriaşii aveau voie să aibă o cămaşă, o pereche de izmene, o pereche de pantaloni de lână pentru iarnă, o pereche de pantaloni de pânză pentru vară, un capot de lână pentru iarnă, o vestă de pânză pentru vară, o pereche de opinci, o pereche de obiele (n.r. – obială = bucată de pânză sau de postav cu care ţăranii, uneori şi militarii, îşi înfăşoară laba piciorului, în loc de ciorap sau peste ciorap), o căciulă de piele pentru iarnă, o căciulă mai uşoară sau o pălărie de paie pentru vară, o basma de nas şi o cravată.
„Cămeşa, basmaoa de nas şi cravata vor fi schimbate odată pe săptămănă, izmenile vor fi schimbate odată la doă săptămăni“, se arăta în Dispoziţiile privitoare la închisorile publice în Moldova de la 1856.
Aşternutul arestaţilor sănătoşi era compus dintr-un pat acoperit cu rogojină, o saltea umplută cu paie, o pernă umplută cu paie, un cearşaf gros, o pătură groasă pentru iarnă, o pătură subţire pentru vară şi un vas pentru noapte. Puşcăriaşii erau obligaţi să se dezbrace înainte de a se culca. În cazul deţinuţilor bolnavi, aşternutul era întocmai cu cele din spitale.
„Nutritura celor sănătoşi se va da în chipul următoriu: Fiecare arestat va primi pe zi un malaiu sau păne de 750 grame; acel malaiu sau păne va fi dat în doă rănduri arestaţilor, giumătate dimineaţă şi giumătate sara. Duminica vor primi arestaţii următoarea merindină de frupt, calculată pentru 100 indivizi, 15 kilograme de carne crudă, 3 kilograme de legume pastrate earna. La măncarea de dimineaţă arestaţii vor primi giumătate din builon cu 4 kilograme de păine prostă pentru 100 indivizi. Sara se va da arestaţilor ceelaltă giumătate din builon dinpreună cu 30 kilograme de cartofe şi cu carne tăetă în bucăţi“, se mai arăta în regulamentul de la 1856.
Deţinuţii ce provocau incidente după gratii erau pedepsiţi de directorii închisorilor. În funcţie de problemele create, pedepsele erau următoarele: „Ăi va opri vizita familiei sale; Ăi va opri corespondenţa cu familia sa; Ăi va opri întrebuinţarea tutunului; Ăi va opri preumblarea; Ăi va opri supa sau o masă; Ăi va osăndi la păine uscată; Ăi va pune la pedeapsă singuratică; Ăi va pune fierăle la picioare; Ăi va pune fierăle la măini; Ăi va pune fierăle la picioare şi la măini; Ăi va pune măinele în cătuşi după spate; Ăi va tăe o parte din păinea sa“.
Alte ştiri pe această temă: