Bătaia, cea mai folosită metodă de educare
0Efectele negative pe care acest tip de corecţie le produce în timp sunt foarte nocive. Copiii acumulează frustrări şi se gândesc chiar să fugă de acasă.
Taţii preferă să-şi certe aspru copiii atunci când aceştia fac obrăznicii sau primesc o notă proastă, în timp ce mamele apelează la palme şi urecheală, iar în unele cazuri la bătăi crunte. Acest lucru reiese dintr-o statistică efectuată la sfârşitul anului trecut de către sociologii şi psihologii şcolari din Suceava.
În mediul rural, bătaia este folosită mai mult de adulţi fiindcă aceştia nu au timp să comunice cu cei mici având mult de lucru.
La oraş însă, pe lângă bătaie, sucevenii mai apelează şi la pedepse precum interdicţia la calculator, televizor sau închiderea în cameră. „Se observă că 52,8% din copii reacţionează prin eliberarea frustrărilor şi supărărilor pricinuite de pedepsele părinţilor. Ei plâng sau suferă în tăcere, dar sunt şi copii care ajung să aibă resentimente şi-şi transformă durerea în dorinţă de răzbunare“, a declarat Lavinia Ţarălungă, psiholog.
Pedepse date degeaba
Există însă o problemă pe care nici părinţii şi nici copiii nu o pot rezolva, atunci când pedeapsa apare fără niciun motiv, din obişnuinţă sau atunci când părinţii sunt nervoşi din alte cauze. În astfel de situaţii, minorii cu vârste de până la 6 ani, care nu înţeleg motivul pentru care părinţii îi ceartă, interiorizează vina care de fapt nu le aparţine.
„Doar 10% din minori cred că pedepsele pe care le primesc sunt corecte, iar acest lucru se întâmplă la cei mai mari, care sunt conştienţi de greşelile făcute. De regulă, tăcerea în aceste situaţii înseamnă că micuţii au sentimentul de culpabilitate, însă tăcerea poate însemna şi faptul că există o problemă de comunicare între ei şi adulţi, poate arăta o boală, o neputinţă“, adaugă psihologul.
Lipsurile aduc necazuri
Consilierii şcolari şi cadrele didactice spun că au observat în ultimii ani o schimbare importantă în comportamentul copiilor şi că aceasta provine din mediul familial. Părinţii sunt mai stresaţi din cauza problemelor financiare, iar tensiunea şi stările de anxietate se transmit şi celor mici.
„Ei preiau starea agitată de acasă, stresul cotidian şi îl aduc în mediul şcolar. Copilul ajunge să nu mai aibă încredere în forţele proprii, scade respectul de sine şi dorinţa de afirmare“, povesteşte Gabriela Condurache, învăţătoare.
Se gândesc să fugă de acasă
Aproape jumătate din copiii întrebaţi dacă s-au gândit să fugă de acasă în urma conflictelor cu părinţii au spus că au vrut acest lucru de mai multe ori. Majoritatea minorilor care au recunoscut acest lucru au fost fete. Psihosociologii spun că acestea sunt mai sensibile şi suferă mai mult decât băieţii.