Trăsura lui Iorga, „parcata“ la Slobozia

Piesa, de mare valoare a fost găsită la Siliştea Sibiului, locul unde s-au născut 11 academicieni şi unde marele Nicolae Iorga îşi petrecea vacanţele.

În primavara lui 1989, muzeograful Răzvan Ciucă explorează Siliştea Sibiului, în căutare de obiecte istorice de colecţie. Primul loc pe care l-a cercetat  a fost cimitirul satului.  La mormântul filozofului Dumitru Roşca s-a întâlnit cu un localnic, care mândru de comuna în care trăieşte i-a povestit  muzeografului cum obişnuia Nicolae Iorga sa se recreeze la Siliştea. Bunicii lui aveau o trăsura trainica, care îl aştepta tot timpul la gară pe marele istoric, când acesta îşi anunţa sosirea prin acele locuri.

„Mi-a trebuit multă muncă de lămurire cu proprietarul trăsurii, până l-am convis să o cedeze muzeului. Trăsura aceasta este un simbol de mare mândrie, pentru localnicii din zona Sibiului“ ne-a declarat Răzvan Ciucă, fostul directorul Muzeului Naţional al Agriculturii.

La loc de cinste
După ce a fost achiziţionată, trăsura a fost expusă la Muzeul Agriculturii din Slobozia, unde se află şi în prezent.  Datorită construcţiei sale solide şi a faptului ca a fost bine întreţinută caleaşca nu a necesitat ample lucrări de restaurare. Ea tronează acum, impunatoare, în sala de expoziţii, rezervata utilajelor de transport.

„Este o trăsură obişnuită pentru acele vremuri. Nu iese cu nimic în evidenţă faţă de alte caleşti din acea perioadă. Valoarea i-o dă faptul că Iorga s-a plimbat cu ea, de fiecare dată când ajungea în zonă“  spune, entuziasmat, Răzvan Ciucă.

Interesant este faptul că, pe lângă marele Iorga, cu aceasta trăsură au fost plimbate şi alte personalităţi ale vremii: istoricul Ioan Lupaş, academicienii Onisifor Ghibu şi Dumitru Roşca sau publicistul Axente Banciu. Mai mult decât atât, de serviciile trăsurii s-a bucurat şi marele poet George Topârceanu, când se afla în vacanţă la Siliştea Sibiului.

„Cei din Siliştea Sibiului au dat multe personalităţi Romaniei. Cei mai mulţi dintre ei au călătorit cu această trăsură, când veneau în zonă. Amprentele lor au rămas, pe veci, impregnate în lemnul caleştii“ spune directorul Răzvan Ciucă.

De-a lungul anilor „trăsura lui Iorga“, aşa cum este ea cunoscută stârneşte un viu interes pentru cei ce trec pragul Muzeului Naţional al Agriculturii.