Slobozia: Pe moşia lui Barbu Catargiu / FOTO

Moşia fostului prim-ministru din Bărăgan era locul de întâlnire al protipendadei bucureştene. La fiecare sfârşit de săptămână, caleştile boiereşti luau drumul conacului lui Catargiu. Conacul de la Maia se întindea pe o suprafaţă de peste 5.000 de hectare.

Moşia a fost cumpărată de la un alt boier pe nume Filipescu, care, pe la 1760, începuse să ridice castelul, parcul şi biserica, unde boierii, împreună cu rudele şi prietenii apropiaţi, veneau să se închine. Din fostele averi ale Flipeştilor, vândute apoi familiei Catargiu, a mai rămas doar biserica şi ... hramul acesteia, „Sfântul Nicolae”. Celelalte vestigii au fost, din nefericire, distruse de către localnici.

Barbu Catargiu iubea Bărăganul

Castelul a fost ridcat pe un deal. Era un conac impunător, care avea peste 100 de camere, fiecare dintre ele mobilată într-un stil propriu. S-au cheltuit sute de mii de lei, în acele vremuri, pentru construcţia castelului de la Maia, iar lucrările au durat aproape zece ani. În momentul finalizării, conacul boieresc era invidiat de toată lumea bună din Bucureşti.

Racla în care iulustrul om politic îşi doarme somnul de veci alături de soţie

Trecutul respiră la fiecare pas

Acum, pe dealul unde se afla castelul lui Catargiu nu mai există nimic. Locul este gol. Cu toate acestea, în jurul fostei moşii a lui Barbu Catargiu se ţes o sumedenie de mituri şi legende. Drumul care duce către fostul conac boieresc al lui Barbu Catargiu trece pe lângă câteva case.

Păşind pe dalele de piatră, parcă vezi trăsurile şi caleştile marilor oameni politici, scriitori şi artişti ai secolului al XIX-lea, care veneau să petreacă la renumitul castel al primului prim-ministru al României. Castelul era locul preferat al fostului mare om politic. Aici venea să se relaxeze şi să se distreze.

Potrivit unei legende, crucea aflată pe turla bisericii construită de Barbu Catargiu s-a rupt în noaptea în care politicianul a murit

Toate balurile şi petrecerile pe care le organiza se desfăşurau în incinta conacului de la Maia. „Era un loc al protopendadei bucureştene. Toţi oamenii influenţi ai vremurilor erau aduşi de Barbu Catargiu, ca să petreacă la conacul de la Maia. Era cea mai dragă moşie a lui”, spune scriitorul Dan Elias, originar din părţile locului.

Cişmigiul de la Maia

După ce a cumpărat moşia Filipeştilor, Barbu Catargiu a dat ordin ca în curtea conacului să fie amenajat un parc mare. Cel care a realizat construcţia parcului a fost nimeni altul de cât Frederich Meier, arhitectul care a pus bazele grădinii Cişmigiu, din Bucureşti. Parcul lui Catargiu era foarte mare.

În muzeul lui Barbu Catargiu, se află hainele cu care acesta era îmbrăcat în momentul morţii

Se întindea pe o suprafaţă de aproape zece hectare. Avea alei pavate cu piatră adusă din Germania şi foarte multe locuri unde familia de boieri putea ieşi în aer liber, la picnic. Totodată, în parc erau crescuţi păuni, păsările pe care Barbu Catargiu le îndrăgea cel mai mult, atras fiind de coloritul lor fermecător.

Obiecte personale ale familiei Catargiu

Pe timp de vară, petrecerile care se ţineau în incinta conacului se mutau în parc. În faţa unei fântâni arteziene, construită din marmură albă, se aşezau mesele şi exista chiar şi un loc de dans special amenajat. Din nefericire, nici acest monument nu a rezistat furiei omului.

Citiţi mai multe în „Adevărul de Seară“ Slobozia !