Legenda conacului Bolomey în pivniţa căruia erau sechestrate fecioare, pentru plăcerile interzise ale protipendadei bucureştene din secolul XX

Conacul Bolomey a fost construit inima Bărăganului, în localitatea Cosâmbeşti. Proprietarul domeniului, boierul de origine elveţiană Constantin Bolomey era unul dintre cei mai opulenţi boieri din zonă. Numele său şi al moşiei au fost învăluite în numeroase legende locale.

Opulenţă la superlativ

Conacul de la Cosâmbeşti a aparţinut în realitate familiei Gheţu. Aceşti moşieri ridică pe domeniul pe care îl aveau în mica aşezare rurală din Bărăgan un impunător conac, cu ajutorul unor specialişti în arhitectură din Italia.

Domeniul intră în proprietatea familiei boierului elveţian Bolomey abia în anul 1932, atunci când aceştia în cumpără cu banii jos de la boierul Gheţu. Încă de la încheierea tranzacţiei, personalitatea boierului Bolomey a creat numeroase legende locale. La momentul respectiv s-ar fi vorbit de faptul că el a plătit pentru domeniu 10 căruţe încărcate cu galbeni.

Legendele unui conac

În timp, legendele legate de opulenţa noului moşier de la Cosâmbeşti au început să se intensifice. Cea mai interesantă dintre acestea se referă la faptul că boierul Bolomey ţinea în pivniţele conacului sechestrate fete tinere, pentru satisfacerea poftelor trupeşti ale sale şi ale musafirilor care treceau pragul moşiei sale.

În anii interbelici, conacul Bolomey din Bărăgan era un adevărat loc de petrecere al protipendadei Bucureştene din acea perioadă. Nobili, scriitori şi intelectuali ai secolului XX participau la petrecerile rafinate care se desfăşurau aici.

Meniul era bogat, iar distracţia dura câte trei zile şi trei nopţi. Ani de-a rândul, conacul a fost locul seratelor muzicale, cunoscută fiind pasiunea soţiei boierului Bolomey pentru muzică.

„Soţia boierului era o adevărată melomană. Nu se cunosc nume ale unor personalităţi ale vremii care să fi vizitat conacul şi să fi luat parte la seratele muzicale care se organizau cu periodicitate, însă sigur boierii aveau oaspeţi de seamă“, spune Elena Pacală, director al Direcţiei de Culte şi Patrimoniu Naţional Ialomiţa.

Mai mult, sătenii acelor vremuri vorbeau şi despre faptul că boierul Bolomey şi-a îmbrăcat acoperişul conacului cu bănuţi de aur, pentru ca acesta să strălucească de la mare distanţă şi să poată fi recunoscut de cei care tranzitau zona.

Ruină de 25 de ani

Astăzi, conacul Bolomey, locul petrecerilor şi al plăcerilor interzise, zace în ruină. El a fost lăsat în paragină de autorităţile care ar fi trebuie să-l reabiliteze.

Adevăratul său proprietar, Consiliul Judeţean Ialomiţa, a plătit bani pentru studii de renovare neefectuate până în prezent.

Citiţi şi:

Călătorie pe şoselele morţii din Bărăgan. Mărturii despre drumurile care au trimis la cer artişti consacraţi şi au inspirat regizori de film

Blestemul comorii regelui dac Dromichete, ascunsă de milenii în inima „Cetăţii Soarelui” din Bărăgan