Drama soţilor Davidescu din Bărăgan, familia destrămată de Primul Război Mondial

Pentru soţii Constantin şi Seliana Davidescu, din Bărăgan, prima conflagraţie mondială a însemnat sfârşitul unei frumoase poveşti de dragoste. Trimis să lupte pe frontul de est, în Moldova, tînărul soldat Davidescu a rămas fără jumătatea sa în momentul predării armelor şi întoarcerii acasă.

Dezastrul de la Slobozia

Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Ialomiţa păstrează vii aceste memorii ale istoriei nescrise. O serie de documente ce datează din vremea Primului Război Mondial, oferă date cu privire la urmările tulburătoare ale marii conflagraţii în Bărăgan. Slobozia, considerată încă de pe atunci reşedinţă a regiunii, a fost cea mai afectată comunitate.

În anul 1919, Ministerul de Interne de la acea vreme înaintează Primăriei Slobozia un chestionar prin care trebuiau reprezentaţii autorităţilor locale trebuiau să prezinte pagubele pe care Primul Război Mondial le-a provocat în actuala reşedinţă a judeţului Ialomiţa,  „comuna urbană Slobozia“ în acele timpuri.

Răspunsul aleşilor locali cuprindea „stricăciuni majore“.

 În cea mai mare parte, pagubele au fost provocate de soldaţii germani, întrucât şi Bărăganul, alături de Bucureşti, s-a aflat în acea perioadă sub ocupaţia nemţilor.  Un sfert din oraş a pierit sub asediul bombardierelor germane, la fel şi gara. Primarul oraşului din vremea respectivă, menţionat de documente în persoana lui Grigore Vlase, a fost de asemenea arestat şi torturat de către soldaţii germani.

Timp de 22 de luni cât a durat ocupaţia germană în Bărăgan, soldaţii nemţi au prădat totul în cale lor. Potrvitit documentului emis de Primăria Slobozia din 1919, au fost luate cu forţa de la populaţie un număr de 550 de vite, 450 de cai şi 800 de oi şi viţei. De asemenea, germanii au furat clopotele tuturor bisericilor din oraş şi au ocupat spitaul.

 Furia germană s-a revărsat şi pe sediile instituţiilor publice. „Au fost distruse arhivele Primăriei, ale şcolilor, ocolului silvic, Prefectură, fiind luate şi arhivele legate de Cadrilater. De asemenea, au fost jefuite cazarma militară, Şcoala de Băieţi şi au fost distruse toate podurile peste râul Ialomiţa“ se arată în respectivul document oficial, redactat de către oficialii administraţiei locale din Slobozia anului 1919.

Drama familiei Davidescu

Un alt document oficial ce datează din perioada Primului Război Mondial, păstrat în condiţii excelente de către custozii Arhivelor Naţionale Ialomiţa, dezvăluie alte urmări pe care conflagraţia le-a avut în Bărăgan.

 Este vorba despre Monitorul Oficial al României, din anul 1918. La pagina 3493,   în cartea tuturor legilor româneşti, se regăseşte o petiţie semnată şi transmisă Tribunalului Ialomiţa de ialomiţeanul Constantin Davidescu. Omul îi cerea în mod expres preşedintelui instanţei desfacerea căsătoriei sale cu Seliana Davidescu.

Toate acestea după o frumoasă poveste de dragoste ce a durat vreme de patru ani. Potrivit declaraţiei înaintată Tribunalului Ialomiţa, motivul pentru care omul dorea să renunţe la căsnicie îl reprezintă războiul.  Proaspăt înrolat în armata română, Constantin Davidescu este trimis la Bucureşti în anul 1917.

Îşi ia cu el şi frumoasa soţie, pe care este însă nevoit să o părăsească câteva luni mai târziu, după ce regimentul din care făcea parte a fost trimis să lupte pe frontul de est, în Moldova.

După cinci luni petrecute pe front, ofiţerul Constantin Davidescu revine la Bucureşti în casa soţiei sale. O caută cu disperare, însă femeia a dispărut fără urmă.

Din acest motiv, soldatul a decis să pună capăt căsniciei. „Domnule preşedinte subsemnatul Constantin Davidescu zis David Vasile declar prin prezenta că intentez acţiune de divorţ constra soţiei mele Seliana Constantin Davidescu (...) Cu ocazia mobilizării mele la arsenalul aramtei în Bucureşti, am luat-o cu mine să nu o las pe drumuri, însă cu ocazia evcuării din cazua armatelor bulgare şi altor inamici , arsenalul meu a părăsit Bucureştiu şi a plecat în Moldova.

La întoarcerea mea din Moldova am dat prin Bucureşti şi după mai multe cercetări nu putut afla de ea. Pentru aceste motive şi mai cu seamă dispărută fără a şti unde este vă rog să binevoiţi ca de urgenţă, să proiectaţi desfacerea căsătoriei proiectată între noi“ se arată în petiţia lui Constantin Davidescu, înaintată preşedintelui Tribunalului Ialomiţa de la acea vreme.