Donatorii de serviciu, oamenii care salvează vieţi în timpul liber
0Peste 2.700 de oameni din Ialomiţa salvează vieţi în mod regulat. Ei asigură aproape jumătate din necesarul de sânge al judeţului dintr-un an şi, odată la trei luni, trec pragul Centrului de Transfuzii Sanguine pentru a dona sânge.
Dincolo de problemele financiare, lipsa de medici sau de medicamente, spitalele româneşti se confruntă şi cu o criză acută de sânge. Activitatea Centrelor de Transfuzii Sanguine din întreaga ţară se bazează, de cele mai multe ori, pe donatorii care, periodic, vin să salveze vieţi prin sângele pe care-l donează.
Raportat la nivelul judeţului Ialomiţa, 30 % dintre dintre donatorii care trec pragul Centrului de Transfuzii Sanguine, de lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slobozia, într-un an sunt donatorii fideli. Transformat în cifre, acest procent arată faptul că, din trei în trei luni, 2.700 de ialomiţeni fac diferenţa între viaţă şi moarte, fără a cere nimic în schimb. „Este adevărat că activitatea instituţiei noastre este susţinută de donatorii fideli. Este foarte important să avem cât mai mulţi. Recunoaştem faptul că unii vin şi pentru beneficii, însă foarte mulţi devin donatori fideli pentru că le pasă şi vor să-i ajute pe ceilalţi“, susţine biologul Raluca Cruceat, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din Slobozia.
Sânge de calitate
Dincolo de statistici, specialiştii din cadrul Centrului de Transfuzii Sanguine explică faptul că donatorii fideli sunt o adevărată mină de aur ,atât pentru instituţie, cât şi pentru oamenii care primesc sânge de la ei. Primul criteriu îl reprezintă siguranţa lichidului vital recoltat de un donator vechi, iar apoi faptul că poate fi utilizat pentru a crea mai multe produse sangvine. „Sângele unui donator vechi poate salva trei vieţi simultan. Din sângele unui astfel de donator se pot prepara trei produse sangvine. Este vorba despre plasmă, trombocite, cunoscut popular sub numele de sângele roşu, şi, cel mai important dintre ele, eritrocitele. Din sângele unui donator nou sau al unuia ocazional putem prepara doar două produse sangvine“, explică biologul Raluca Cruceat. Calitatea de donator fidel o capătă persoanele care vin regulat să doneze sânge, adică din trei în trei luni, potrivit reglementărilor în domeniu.
Beneficii pentru donatori
În ultimii doi ani, Centrul de Transfuzii Sanguine a făcut numeroase demersuri în sensul fidelizării donatorilor. Până în 2015, centrul din Slobozia era singura unitate din ţară care nu avea posibilitatea de a deconta cheltuielile de transport ale persoanelor care veneau să doneze sânge. În urma unor discuţii purtate cu primăria municipiului, edilii şi-au dat acordul în vederea susţinerii cheltuielilor de transport. Astfel, donatorii care vor să-şi deconteze cheltuielile de transport trebuie să lase la primăria din Slobozia o cerere, însoţită de biletul de autobuz şi actele prin care i se atestă faptul că a donat sânge.
O zi la centrul de transfuzii
Într-o zi mohorâtă de la sfârşitul lui ianuarie, Petrica Tache (43 de ani) din Ciulniţa a venit la primele ore ale dimineţii să doneze sânge la Centrul de Transfuzii Sanguine din Slobozia. Pe holurile instituţiei e forfotă mare, asistentele triind pacienţii veniţi la recoltare. Femeia aşteaptă în holul aglomerat să fie chemată pentru analizele preliminarii. Ţine în mână buletinul şi fişa pe care a luat-o de la avizier. În momentul în care intră în cabinetul medical, îşi lasă geaca pe un pat şi aşteaptă rezultatul testului pentru glicemie. Îşi ridică manşeta şi o ajută pe asistentă să-i potrivească tensiometrul pe braţ. „Ia să vedem. Glicemia este bună, tensiunea la fel“, îi spune asistenta. Femeia zâmbeşte, iar apoi revine pe hol să-şi aştepte rândul în camera de recoltare. După câteva minute, intră în încăperea de unde sângele salvatorilor ajunge către oamenii care au nevoie de el. Se aşează pe pat şi strânge din ochi în momentul în care o altă asistentă îi introduce un ac în venă. Trec alte câteva secunde, iar lichidul de culoare roşie se adună într-o pungă de plastic.
Până în urmă cu patru ani, femeia nu s-a gândit vreodată să doneze sânge sau că ar putea să devină donator fidel la Centrul de Transfuzii Sanguine din Slobozia. Totul s-a schimbat semnificativ în momentul în care a privit neputincioasă cum cele mai dragi fiinţe se sting încet, din cauza lipsei acute de sânge. Atunci a înţeles că gestul simplu al donării poate face diferenţa între viaţă şi moarte. „Finul meu a murit la 42 de ani pentru că avea nevoie de sânge şi nu s-au găsit donatori. Am venit aici, la centru, dar pentru că nu mă simţeam bine nu am avut voie să donez. La fel sa întîmplat şi cu mama mea. La câţiva ani după întâmplarea cu finul, şi ea avut nevoie de sânge. Nici atunci nu au fost oameni care să doneze şi pentru ea“, spune, cu ochii în lacrimi, donatoarea. Femeia consideră că numai suferinţa poate să facă oamenii sensibili la nevoile altora. „Doar cei care trec printr-o întâmplare nefericită pot să înţeleagă ce înseamnă să donezi sânge“, mai spune Petrica Tache.
Donează de 49 de ani
Pintre cei 2.700 de donatori fideli din Ialomiţa se numără şi Nicolae Drăghici (61 de ani), din Slobozia. Anul acesta împlineşte 49 de ani de când a donat sânge pentru prima oară. „Lucram la o uzină mecanică în Bucureşti şi am fost duşi la o acţiune. Ni s-a explicat de la început de ce trebuie să facem asta şi cât de important este să ajuţi pe alţii, donând sânge. Eu m-am decis să continui“, spune bărbatul.
Printre oamenii pe care i-a salvat cu sângele său se numără chiar şi membrii familiei sale. „Fratele meu mai mic a suferit o operaţie. Avea nevoie de sânge şi am mers să-l ajut. Despre ceilalţi donatori nu ştiu absolut nimic, cine sunt sau unde locuiesc. Mă bucur doar de faptul că am putut să-i ajut şi o să o fac în continuare cât mă vor mai ţine puterile“, declară Nicolae Drăghici. Omul adaugă că gestul la care recurge periodic îi este benefic şi pentru starea sa de sănătate. „Mă simt mult mai bine după ce donez sânge. Sunt mult mai liniştit şi am mai multă putere de concentrare“, îşi încheie mărturisirea donatorul.
Citiţi şi: