Cum au reuşit ialomiţenii să aducă din nou pesta porcină în Bărăgan. Regulile minime pe care le-au încălcat localnicii

Luptă grea cu gospodarii din judeţul Ialomiţa care nu înţeleg să respecte regulile minime de biosecuritate. Au împrăştiat pesta porcină, după ce veterinarii au reuşit să stingă toate cele 132 de focare. Acum sunt puşi în faţa unei noi încercări.  Virusul ucide porci la Gimbăşani, Mărculeşti, Grecii de Jos şi Sărăţeni, iar două complexuri de porci sunt supuse restricţiilor.

Expuse pericolului sunt complexurile de porci din oraşul Căzăneşti, cele mai mari unităţi din judeţul Ialomiţa. Acestea au fost incluse în zona de supraveghere, iar în momentul de faţă funcţionează cu restricţii: nu pot să vândă şi nici nu primească animale. Conform Prefecturii Ialomiţa, în prezent au fost confirmate 16 focare de pestă pe raza localităţilor Gimbăşani, Mărculeşti, Grecii de Jos şi Sărăţeni.

„Totul este la limita de risc major. Am luat-o de la capăt: facem tot ce depinde de noi: informări, am distribuit flyere, ţinem legătura cu primăriile, depinde de oameni cât şi cum respectă regulile minime. Mai avem să scriem pe garduri ce trebuie să facă. Dacă se duce cu calul să aducă iarbă proaspătă din câmp, intră cu bocancii la animale să le hrănească şi nu ţine cont să se dezinfecteze, sigur că avem o mare problemă. Nu în gospodării, unde oamenii au unul, doi, trei porci, ci la nivel naţional. Oamenii trebuie să conştientizeze că nu e de joacă, distrugem economia creşterii porcilor din România. Prim măsuri coercitive poate îi aducem pe drumul cel bun”, a explicat dr. Mihai Puia, directorul DSVSA Ialomiţa.

Restricţii la complexurile din Căzăneşti

„Situaţia este sub monitorizare. Se aplică măsurile de biosecuritate conform protocolului. Sperăm să eliminăm cât mai repede vectorul de transmisie, pentru a nu mai apărea şi alte focare”, a precizat Gigi Petre, prefectul judeţului Ialomiţa.

Riscul cel mai mare de îmbolnăvire există în oraşul Căzăneşti, unde funcţionează cele mai mari ferme de porci din Bărăgan, cu 80.000 de capete, numai rase de selecţie. Din cauza focarelor depistate în zona Sărăţeni, unităţile comerciale au fost incluse în zona de supraveghere, sunt monitorizate de autorităţi, iar activitatea a fost restricţionată. „Au fost luate măsuri de biosecuritate şi în acest caz, pentru a preveni răspândirea bolii în aceste unităţi. Impactul economic pentru aceste socie¬tăţi este imens. Să sperăm că virusul nu se va extinde şi aici!”,  a precizat prefectul judeţului Ialomiţa. 

Iresponsabilitatea oamenilor

La această situaţie, previzibilă, de altfel, pentru autorităţi, localnicii şi-au dat mâna complici, ignorând consecinţele. Nu au anunţat autorităţile atunci când au observat că animalele se îmbolnăvesc, le-au îngropat chiar în curte, au mers pe câmp în zone contaminate de mistreţi şi nu au efectuat dezinfecţia utilajelor agricole , ba mai mult, au tratat cu asistenţi de ocazie porcinele infestate. Nu în ultimul rând, au cumpărat animale fără documente sanitare, nefiind certă provenienţa acestora. Alerta s-a dat la mijlocul lunii iulie, când un focar de boală a fost confirmat în localitatea Gimbăşani, medicii veterinari stabilind că proprietarului gospodăriei nu a anunţat autorităţile în timp util, alegând să trateze singur animalul. La aproximativ 2 luni de la stingerea tuturor focarelor de boală, în judeţul Ialomiţa, pesta porcină a atacat din nou. Autorităţile au confirmat prezenţa virusului într-o gospodărie din localitatea Gimbăşani şi spun că proprietarul porcilor bolnavi a fost amendat pentru nerespectarea măsurilor de biosecuritate şi nu va fi despăgubit de Guvern.

A tratat animalul cu asistenţi de ocazie

„În ceea ce priveşte apariţia focarului şi posibila origine a bolii menţionăm că, deşi primele semne de boală au fost observate de proprietar în data de 14 iulie, acesta nu a notificat medicul veterinar decât în data de 17 iulie, dată la care în exploataţie a murit o porcină. Mai mult decât atât, proprietarul a efectuat, cu persoane neautorizate, tratament medicamentos animalelor afectate.

Din ancheta epidemiologică se desprinde concluzia că sursa de boală o reprezintă circulaţia cu mijloace agricole în zone afectate de boală, fără a se efectua dezinfecţia mijlocului agricol la ieşirea din tarla şi aducerea de furaje din zone contaminate, utilizate ulterior în hrana animalelor.

Având în vedere încălcarea de către proprietar a prevederilor legale în ceea ce priveşte notificarea apariţiei semnelor de boală la animale, acesta a fost sancţionat cu amendă în valoare de 5000 lei, conform prevederilor H.G. 1214/2009, cu modificările ulterioare, nemaiputând beneficia astfel de despăgubirile prevăzute de legislaţia în vigoare. În ceea ce priveşte reapariţia bolii pe teritoriul judeţului şi evoluţia foarte agresivă precizăm că principala cauză o reprezintă nerespectarea, de către crescătorii particulari, a regulilor minime de biosecuritate şi a normelor sanitare veterinare ce reglementează comerţul cu porcine",  a precizat dr. Mihai Puia, directorul DSVSA Ialomiţa.

 Ascunderea apariţiei bolii şi îngroparea cadavrelor

În ceea ce priveşte reapariţia bolii pe teritoriul judeţului şi evoluţia foarte agresivă precizăm că principala cauză o reprezintă nerespectarea, de către crescătorii particulari, a regulilor minime de biosecuritate şi a normelor sanitare veterinare ce reglementează comerţul cu porcine, în urma anchetelor epidemiologice preliminare efectuate în focarele de boală identificându-se  mai multe neconformităţi, precizează medicii veterinari. Astfel este vorba despre ascunderea de proprietari apariţiei primelor semne de boală şi mai mult ascunderea cadavrelor animalelor moarte prin îngropare în gospodăriile proprii.

Vânzarea şi cumpărarea de animale fără documente sanitare veterinare, nefiind astfel posibilă stabilirea trasabilităţii acestor animale şi dacă ele provin din zone cu restricţii de pe raza altor judeţe., dar şi efectuarea de tratamente medicamentoase, injectabil, cu persoane neautorizate asupra animalelor ce prezentau semne de boală. În focarele de boală amintite au existat un număr total de 23 porcine afectate dintre care 9 porcine moarte şi 14 porcine eutanasiate. Toate cadavrele au fost ecarisate prin incinerare în unităţi autorizate sanitar-veterinar.

De asemenea, oamenii s-au deplasat cu mijloace agricole în zone contaminate unde boala a evoluat agresiv atât la porcul domestic cât şi la mistreţ fără a dezinfecta mijloacele auto înainte de întoarcerea în exploataţii. Mai mult decât atât, au hrănit animalele cu furaje recoltate din imediata apropiere a zonelor împădurite sau a zonelor în care au fost observaţi mistreţi.