Cum a apărut „Oraşul de Floci“, locul unde s-a născut voievodul Mihai Viteazul şi de ce a primit o denumire haioasă localitatea din inima Bărăganului

Zona Bărăganului era cunoscută în toată ţara încă din Evul Mediu datorită celei mai mari aşezări urbane din zonă. În acea perioadă, la gura de vărsare a Ialomiţei în Dunăre, exista „Oraşul de Floci”, locul de unde voievodul Mihai Viteazul a plecat să-i înfrunte pe turci.

Legendele „Oraşului de Floci”

Zeci de hrisoave şi documente din perioada secolului al XV-lea amintesc că în inima Bărăganului exista „Oraşul de Floci”, o înfloritoare aşezare urbană, transformată de localnici într-un important centru comercial.

Numele uşor ironic şi oarecum şocant vine de la faptul că cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale.

Lână de oaie sau piei de capre, bovine sau porcine toate erau la mare căutare în acea perioadă, se arată în mai multe documente de arhivă, păstrate de muzeografii Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Perioadele înfloritoare ale Oraşului de Floci sunt întrerupte frecvent de conflictele militare existente în zonă, între populaţia autohtonă şi armatele turceşti sau tătare.

Vreme de secole oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ.

Redescoperit după sute de ani

Abia în 1976, un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie întreprinde săpături în vatra oraşului. Imediat după 1990, locul ajunsese o adevărată ruină.

Totuşi autorităţilor judeţene au făcut eforturi pentru a păstra şi reînvia valoarea istorică a vechii cetăţi medievale din Bărăgan.

Descoperire arheologică la „Oraşul de Floci”

În anul 2009, cu sprijinul Consiliului Judeţean Ialomiţa a investit peste 800.000 de lei, astfel luând naştere Baza de Cercetare Arheologică de la Oraşul de Floci.

De asemenea, vizitatorii au la dispoziţie panouri în limba română şi engleză, un stand de suveniruri cu produse ce au inscripţionate simbolurile acestei aşezări. Baza beneficiază şi o sală de şedinţe pentru cei care vor să susţină sesiuni în teren, precum şi locuri de cazare pentru arheologi.

Citiţi şi:

FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan