Crăciunul în Familia Regală a României. „De la Nürnberg se aduceau podoabele pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată“
0Venirea Crăciunului era un prilej de bucurie şi pentru Familia Regală a României. Majestăţile Sale petreceau sărbătorile de iarnă în cadrul unor ceremonii simple, dar încărcate de emoţie şi solemnitate, ale căror pregătiri începeau cu câteva săptămâni înainte de ziua Ajunului.
Regele Carol I şi Regina Elisabeta au fost primii reprezentanţi din Familia Regală a României care au sărbătorit Crăciunul în cadrul Casei Regale. Majestăţile Sale marcau de fiecare dată momentul Naşterii Mântuitorului Isus Hristos la Palatul Cotroceni. Festivităţile erau simple, dar solemne, membrii Familiei Regale dorind să se bucure de sărbători într-un cadru cât mai intim şi mai discret.
Potrivit cronicilor, în Ajunul Crăciunului Majestăţile Sale îl invitau la Palatul Cotroceni pe mitropolit şi înalţii reprezentanţi ai clerului, pentru a susţine slujba de Ajun şi pe cea de Crăciun. Regula era ca în cele trei zile de Crăciun în incinta Palatului Cotroceni să nu se organizeze vreun eveniment public. Cei care doreau să transmită mesaje Majestăţilor Sale trebuiau să adreseze cuvintele ofiţerului de serviciu de la poarta Palatului care, mai departe, le prezenta Regelui Carol I şi Reginei Sale Elisabeta.
Brad împodobit cu ornamente inedite
Despre tradiţia petrecerii Crăciunului la Palatul Cotroceni în timpul primului Rege al României, Eugeniu Arthur Buhman, şeful Cancelariei de la Cotroceni, scria în memoriile sale faptul că Familia Regală primea în dar de la Palatul Peleş cel mai frumos brad, care era împodobit cu ornamente inedite, aduse tocmai din Germania.
„Cu două săptămâni înainte începeau pregătirile de tot felul. Grădinarul de la Peleş trimitea un brad înalt şi frumos pe alese. Bruning, administratorul moşiei principelui, trimitea vâsc din ordinele principesei, care ţinea tradiţia englezească de a împodobi de Crăciun camerele cu vâsc. De la Nürnberg, din Germania, se aduceau podoabele pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată. (...)” relatează şeful Cancelariei de la Cotroceni în cartea sa „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României – memorii”.
Tot înainte de Ajun, Familia Regală străbătea magazinele de pe Calea Victoriei în căutare de cadouri. În seara de Ajun, la ora 18,00, Regele Carol I şi Regina Elisabeta organizau o recepţie, unde invitaţii trebuiau să se prezinte obligatoriu.
„În Ajunul Crăciunului, la ora 6.00 seara, toată lumea invitată trebuia să fie în sală. Veneau Regele Carol I şi Regina Elisabeta cu câteva persoane din anturaj, intra apoi toată omenirea Curţii de la Cotroceni (...). După împărţirea cadourilor, personalul se retrăgea şi rămânea numai familia regală, cu demnitarii Curţii invitaţi, care se aşezau la masă. La orele 10.30, cel mult 11.00, festivitatea era isprăvită”, mai scrie Eugeniu Arthur Buhman, în memoriile sale.
Sărbătoare la Săvârşin
Majestăţile Sale Regele Ferdinand şi Regina Maria continuă tradiţia petrecerii Crăciunului la Palatul Cotroceni. Evenimentul se marca în aceeaşi notă discretă, la ceremoniile organizate participând doar invitaţi apropiaţi familiei Regale. Ceva mai multă atmosferă se simte în momentul în care frâiele Casei Regale sunt preluate de Regele Mihai. Acesta introduce petrecerea Crăciunului pe domeniul de la Săvârşin sau cel de la Sinaia. În timpul domniei Majestăţii Sale, în ziua de Ajun, domeniile regale erau vizitate de colindători care aduceau cu ei magia şi bucuria Crăciunului.
Citiţi şi:
Cum a petrecut Familia Regală a României Marea Unire de la 1 Decembrie 1918