Slatina: George Dulescu, cel mai bun vătaf din ţară

A îmbinat pasiunea pentru karate tradiţional cu jocurile populare, devenind cel mai bun vătaf din ţară. A jucat căluşul pe scene internaţionale, anul trecut la Festivalul Internaţional de Flolclor din Maleezia fiind desemnat cel bun dansator.

A început să joace căluşul încă din clasa I sub îndrumarea învăţătorului Florea Turuianu, care i-a insuflat dragostea pentru acest dans, iar acum se poate mândri că este cotat ca cel mai bun dansator român. Activează în cadrul Ansambului „Junii Căluşari” Sârbii Măgura. „Căluşul repezintă toată copilăria mea. Şi astăzi mi-am făcut un nume mare din acest hobby. Pot spune, fără a fi considerat lipsit de modestie, că sunt cel mai titrat vătaf din România”, spune acesta.

Supranumit „regele căluşului”
După mulţi ani de antrenament şi dăruire, George Dulescu a ajuns să impresioneze prin virtuozitate şi să facă de neuitat acest dans pentru orice spectator care-l urmăreşte evoluând. „Am scos maximum din căluş. La un moment dat, aveam tendinţa de a renunţa, însă ceea ce m-a făcut să nu abandonez acest dans a fost reacţia unor oameni. Îmi aduc cu emoţie aminte cum Ilie Ivan, un bătrân din Oporelu, după ce m-a urmărit dansând, s-a pus în genunchi în faţa mea, şi-a dat jos pălăria, mi-a pupat mâna şi m-a numit regele căluşului. Asta este o experineţă care te marchează ca artist”, povesteşte vătaful întâmplarea emoţionantă.

A dus căluşul până în Asia

A făcut să răsune „Hălăişa!” şi a bătut pintenii olteneşti pe scene din trei continente şi a smuls ropote de aplauze în Germana, Franţa, Ungaria, Austria, ajungând chiar la Casa Albă. Anul trecut, a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Folclor din Malaezia, fiind desemnat cel mai bun dansator dintre sute de reprezentanţi sosiţi din 11 ţări. A uimit numeroase delegaţii de japonezi, americani, francezi şi unguri veniţi în comuna sa pentru a urmări un dans autentic românesc, introdus în patrimoniul UNESCO. „Cu fericirea pe care o simţi atunci când evoluezi pe marile scene, când porţi steagul României şi ridici în picioare mii de oameni care te aplaudă, nu se compară nici cu cea mai frumoasă femeie din lume dacă ţi s-ar pune la picioare. Atunci când evoluezi, nu mai auzi decât muzica şi pintenii căluşarilor, nu mai vezi nimic, doar simţi. Căluşul nu înseamnă hora mare!”, este de părere artistul.

Îmbină karatele cu dansul
Şi-a deschis un atelier de croitorie în comună, însă principala sa atenţie se îndreaptă spre căluş. „Am reuşit să transmit spiritul din karate la căluş. Am slujit ani de zile arta tradiţională a chinezilor, iar acum slujesc cu mândrie arta tradiţională românească- căluşul”, spune el.
Este posesor al centurii negre karate tradiţional, a fost profesor de sport în perioada 1993- 2000, în 1996 obţinând chiar premiul de campion naţional la kumite, iar în perioada 1993- 1998 a fost preparator fizic la FC „Oltul” Scorniceşti.

Profil
NĂSCUT. 22.03. 1972, Sârbii Măgura, Olt
STUDII. Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea “ Bucureşti
FAMILIE. Căsătorit, un copil

•• ce-i place
„Căluşul reprezintă cea mai mare dragoste a mea. Ador sportul şi să lucrez cu copiii. Îmi plac oamenii sinceri, oamenii care fac ceea ce promit.”

•• ce nu-i place
„Sunt total împotriva consumului de alcool şi tutun. Nu-mi plac oamenii cu multe feţe, oamenii fără coloană vertebrală. Nu-mi place faptul că obiceiurile tradiţionale sunt stricate prin coregrafii moderne”

Întrebări şi răspunsuri:
• Cum trebuie să fie un adevărat vătaf?
-    Un vătaf este liderul înnăscut al formaţiei de căluş, este cel care trebuie să insufle disciplină, personalitate, dăruire maximă. Pe scenă, trebuie să reuşeşti să transmiţi publicului emoţie, să fii cu adevărat un mesager al spiritualităţii româneşti, altfel nu te poţi numi vătaf, eşti o copie.

• Sunteţi adeptul unui dans stilizat sau al celui „de ţărână”?
- Categoric sunt adeptul căluşului autentic, jucat de mii de ani, de pe vremea dacilor. Căluşul este un dans războinic, magic, care are menirea de a alunga spiritele rele, iar femeia nu are ce căuta în formaţie. Rolul femeii este să coasă costumul, nu are voie nici să pună pălăria în cap. Este un păcat extraordinar că s-a ajuns aici, asta fac doar oamenii care n-au gram de cultură sau îşi bat joc de ea intenţionat, sub masca spectacolului.