Olteanul care s-a apucat de cultivat rodii în grădină, iar plantele exotice au început „să producă“: „Pur şi simplu am luat seminţele şi le-am pus în pământ“
0Cultivă legume din tată-n fiu, însă din curiozitate, cu trei în urmă, a pus în pământ seminţele fructelor exotice cumpărate din supermarket, iar acum testează piaţa să vadă dacă rentează să producă astfel de arbori şi arbuşti naturalizaţi pentru vânzare.
Totul a pornit din curiozitate, iar Marius Delcea (38 ani), din Cilieni, judeţul Olt, nu s-a gândit că ar putea să facă din pasiunea lui pentru plante o afacere. Bunicii lui au cultivat legume, părinţii fac la fel, împreună lucrând astăzi un solar de aproximativ 1.200 metri pătraţi, care le asigură un venit bun.
Tomatele, varza, vinetele, ardeii etc. continua să fie culturile de bază, însă Marius Delcea se gândeşte ca pe viitor să diversifice totul. „Experimentul“ lui a mers, iar anul trecut primul rodiu, arbustul foios care rezistă la secetă, originar din Persia (Iran) şi care creşte în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaijan şi regiunea Mediteranei de câteva milenii, i-a oferit un fruct.
„Am pus să văd dacă rezistă. Sunt în ghivece puse, am doar câteva în pământ. Încerc să văd dacă rezistă la ger, să se naturalizeze. Este cam al treilea an, le-am scos primăvara mai devreme, să se obişnuiască cu clima, le-am ţinut până toamna târziu... Am luat seminţele fructului cumpărat din supermarket şi le-am pus în pământ. Mai am cactuşi, fructul pasiunii, vreo două rânduri de phisallis, încerc să văd dacă se poate face ceva. Sunt la început acum, prima rodie a legat anul trecut“, a povestit Marius.
Cinci dintre arborii de rodiu i-a transplantat afară şi au fost, ce-i drept, afectaţi de ultima zăpadă. „S-a uscat partea de deasupra, dar au dat de jos. Asta şi vreau, să văd de ce au nevoie, cum pot să-i obişnuiesc cu clima noastră“, spune fermierul, care are acum 30 de arbori de rodiu în anul trei şi aproximativ 200 în anul doi. Dacă anul trecut un singur rodiu a rodit, în acest an sunt doi. „Sunt cam pretenţioase, ca orice plantă când e mica e un pic mai sensibilă. Una a făcut anul trecut, n-au ajuns la maturitate. Două au înflorit anul acesta, pentru că la restul am tăiat, ca să le formez coroana, să se maturizeze, şi nu fac anul acesta“, a explicat fermierul.
„Plantele ornamentale“ la care se aştepta încep, rând pe rând, să rodească. „Totul este un experiment, va trebui să-i altoiesc, probabil. Asta am mai făcut, dar cu pomii noştri, am şi o mica livadă, de 50-60 de pomi fructiferi“, a continuat fermierul, care învaţă documentându-se mult pe Internet ce are de făcut pentru fazele următoare de creştere.
Litchi, mango, avocado, cactuşi pentru fructe…
Din grădina lui Marius (Marius Delcea are, de altfel, şi o pagină de Facebook exact cu acest nume, pe care însă nu a promovat-o foarte mult, aşteaptă să vadă rezultatele experimentelor sale) nu lipsesc: mango, avocado, litchi, grapefruit, pe lângă zmeură, ferigă, arborele de mătase etc. A mizat şi pe cactuşi, pe care îi cultivă pentru fructe, iar până acum se dezvoltă armonios. Pasiunea lui este o încântare pentru toată familia. „Vă daţi seama, când se plimbă printre mandarini… Şi părinţilor le plac, tata era oricum pasionat, împreună îngrijim livada“, a spus Marius Delcea.
Investiţia pentru toate aceste „experimente“ nu a fost cine ştie ce, doar ghivecele şi ceva pământ, în funcţie de necesităţile fiecăreia. Pe pagina de Facebook „Grădina lui Marius“ a scos la vânzare, în primăvară, câteva dintre produse, la preţuri rezonabile, a fost mai mult o testare a pieţei. O plăntuţă de arbore de mătase are un preţ afişat de 25 lei (dintr-o astfel de plantă Marius are astăzi, în curte, un arbore în toată regula, într-un timp scurt), cactuşii – între 5 şi 15 lei, zmeura timpurie, care fructifică tot anul – 5 lei/fir etc.
Din grădină nu lipsesc „roşiile de copac“, o plantă care se înaltă câţiva metri, fructifică abundent şi rezistă mai mulţi ani, avocado s-a ridicat la 2 metri, are 7-8 plante de mango… Totul necesită grijă, în timpul ploilor le-a protejat în solar, i-a fost teamă nu atât de ploi, cât de grindină.
„Nu mi-am promovat deloc pagina de Facebook, pentru că vreau să văd mai întâi cum se dezvoltă toate, n-aş vrea să vând şi să mă injure omul, însă cred că pot să mă dezvolt pe partea asta destul de bine. Deocamdată nu renunţăm la legume, poate mai facem un solar mai micuţ şi pentru plante“, a mai spus fermierul.