Cum justifică drumarii intervenţiile întârziate: „Poleiul apare acolo unde nu te-aştepţi“
0Drumarii dau asigurări că sunt pregătiţi să întâmpine iarna, deşi sunt câteva recomandări şi observaţii pe care le au de făcut, ca succesul să fie deplin.
Aproape 300 de utilaje, câteva mii de tone de material antiderapant, contracte semnate, un grafic de verificare a bazelor constructorilor - sunt datele prezentate de administratorii drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din judeţul Olt. Iarna nu-i va lua pe nepregătite, spun constructorii, ba chiar au asigurate stocuri peste ceea ce-i obligă normativele la această dată. Participanţii la trafic ar mai fi problema, asta dacă vom avea „zone de iarnă anormală“, cu viscole, spun administratorii drumurilor.
În judeţul Olt sunt peste 3.500 kilometri de drum. Două drumuri europene şi patru drumuri naţionale traversează judeţul, însumând aproape 300 kilometri. La acestea se adaugă peste 950 kilometri de drumuri judeţene şi aproximativ 2.300 kilometri de drumuri comunale. Pentru drumurile naţionale, administrate de Staţia de Drumuri Naţionale Slatina, există contract-cadru în vigoare, la fel şi pentru cea mai mare parte a celor judeţene, în vreme ce în cele 112 localităţi există doar 15 contracte semnate şi alte 20 în curs de definitivare.
Zona de sud a judeţului este, deocamdată, descoperită, pentru 119,632 kilometri de drum judeţean nefiind încă desemnat un constructor care să se ocupe de deszăpezire, dar, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Olt, acest lucru ar urma să se întâmple până la 15 noiembrie. Celelalte trei sectoare de drumuri din judeţ au fost atribuite în 2016, prin semnarea unui contract-cadru, ocupându-se de deszăpezire următoarele firme: zona nord-est – 269,059 kilometri – Oltdrum S.A., zona nord-vest – 358 kilometri – Panadria S.R.L., sud-centru – 340,08 kilometri – Alexcor Trading S.R.L. Drumarii vor acţiona pe acestea cu 60 de utilaje, aceştia raportând la această dată un stoc de 50 tone sare şi 124 tone nisip. Stocuri mult mai mari există pentru drumurile naţionale şi comunale, respectiv 832,8 tone material antiderapant la nivelul primăriilor şi alte 240 tone asigurate prin contracte pentru drumurile din localităţi şi 3.000 tone sare, 425 tone nisip şi 28,05 tone de clorură de calciu pentru drumurile naţionale.
Mai multă sare pe drumurile naţionale, mai multă grijă pentru cele judeţene
Reprezentanţii SDN Slatina şi CJ Olt au prezentat, marţi, 17 octombrie 2017, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia stocurilor de material antiderapant, de combustibil, starea utilajelor etc. Concluzia a fost că nu vor fi probleme, cei doi şefi, Adrian Motorga (SDN) şi Cornel Motoi (CJ Olt) explicând totodată datele prezentate. Conform acestor date, pentru cele două sectoare de drum european şi patru de drum naţional administrate de SDN Slatina se va folosi mult mai multă sare în iarna care vine, pentru deszăpezire. Şeful Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Olt, Cornel Motoi, în schimb, a susţinut că pentru drumurile judeţene o astfel de situaţie nu este de acceptat, sarea scăzând durata de viaţă a covorului asfaltic. „Pentru drumurile noastre, cu o durată de viaţă depăşită, în bună parte, nu putem face asta“, a spus Motoi. Soluţiile ecologice, mult mai scumpe, dar eficiente în situaţiile în care temperaturile vor scădea foarte-foarte mult, vor fi folosite foarte puţin, fiind vorba de doar 28 tone de clorură de calciu.
Explicaţii tehnice care să prevină furia şoferilor
Administratorii drumurilor au reluat, cum fac în fiecare an, o serie de explicaţii pentru publicul larg. Anume că sumele „vehiculate“ pentru deszăpezire înseamnă, de fapt, şi lucrări pentru intrarea în iarnă şi lucrări la ieşirea din iarnă, şi în niciun caz „nu se plăteşte o grămadă de bani pe zăpadă“, că utilajele, atunci când ninge viscolit, nu împrăştie material antiderapant pentru că, pur şi simplu, aşa prevede normativul - să se acţioneze cu lama, în caz contrar existând pericolul formării podului de gheaţă, că, de fapt, pe viscol drumurile ar trebui închise, „şi facem noi rău că intrăm pe ele, când am putea să le închidem şi n-ar mai fi discuţii“ etc. Drumarii sunt supăraţi şi pe participanţii la trafic, aceia care nu iau în serios avertizările şi pornesc la drum, expunându-se unor riscuri greu de cuantificat. În perioadele cu ninsori viscolite „majoritari în trafic sunt tinerii, sunt puştani care atunci îşi găsesc să plece de acasă“, este explicaţia directorului Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Olt, Cornel Motoi. Soluţia ar fi, a spus directorul, „să nu plece atunci de-acasă, ca să nu ne încurce pe noi la deszăpezire“. Tot reprezentantul CJ Olt a mai explicat şi de de drumurile judeţene nu sunt „negre“, aşa cum se întâmplă cu sectoarele de drum naţional, motivând că circulaţia intensă pe un drum asigură succesul deszăpezirii.
Acelaşi director a avut reproşuri şi pentru poliţişti, care „sar cu amenzile“ prea repede. „Poleiul apare acolo unde nu te-aştepţi“, a explicat Motoi, scuzându-i, astfel, pe drumarii care iarna trecută au intervenit mai târziu pe un anumit sector de drum din judeţ, poliţiştii amendându-i pentru acest fapt. Poliţiştii spun, în schimb, că sunt primii care-i anunţă pe constructori atunci când apar probleme pe un anumit sector de drum „dar nu totdeauna îi găsim la telefon“.