Câţi copii mor anual din cauza fumatului pasiv. Cifrele despre adolescenţii români: aproape o treime dintre fumători aprind prima ţigară înainte de a împlini 10 ani

Copiii cad adesea victimă adulţilor care nu pot renunţa la viciul fumatului, iar datele făcute publice de specialişti, cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun, sunt înfiorătoare.

31 mai este Ziua Mondială Fără Tutun şi un nou prilej pentru specialişti de a readuce în atenţie efectele nocive ale acestui obicei. În România, peste 27% din populaţia de peste 15% este fumătoare (date conform unui studiu din 2014), iar mulţi dintre fumători aprind prima ţigară înainte de a împlini 10 ani. Datele despre consumul de tutun în rândul adolescenţilor, date publicităţii de Direcţia de Sănătate Publică Olt pe site-ul propriu, sunt, de altfel, deosebit de grăitoare şi îngrijorătoare.

„Studiul Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) a evidenţiat în 2014 un consum curent de tutun (cel puţin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârstă de 15 ani împliniţi, de 19,3% la băieţi şi de 16,7% la fete“, spun specialiştii DSP, precizând că acest studiu a indicat o creştere, în perioada 2006 – 2014, a prevalenţei acestui comportament în rândul adolescenţilor. Dacă în 2006 doar 5,2% dintre fetele adolescente din România fumau, în 2014 cifra creştea la aproape 9%. Creşterea a fost şi mai ameninţătoare în ceea ce-i priveşte pe băieţi, de la 7,9% la o cifră aproape dublă după opt ani (14,14%). Fumatul curent creşte odată cu vârsta, iar adolescenţii spun că au fumat prima ţigară înaite de a împlini 10 ani.

Conform unui studiu reprezentativ realizat în 2017 în România, pe 4.395 elevi cu vâste între 13-15 ani (clasele a VI-a – a VIII-a), iată sub ce formă consumau adolescenţii tutunul:
- 14,6% dintre elevi (16,4% dintre băieţi şi 12,5% dintre fete) consumau produse din tutun;
- 8,6% dintre elevi (9,8% dintre băieţi şi 7,3% dintre fete) fumau ţigarete;
- 3,1% dintre elevi, (3,8% dintre băieţi şi 2,3% dintre fete) utilizau produse din tutun încălzite (IQOS);
- 28,0% dintre fumători au încercat o primă ţigaretă înaintea vârstei de 10 ani.
„Renunţarea la fumat se afla în intenţia a circa 7 din 10 (67,2%) fumători curenţi care au încercat să renunţe la acest viciu în ultimele 12 luni, în timp ce circa 6 din 10 (57,2%) fumători curenţi doreau să renunţe la fumat în 2017“, mai spun datele DSP.

Interesante sunt datele oferite de studiul realizat în rândul adolescenţilor şi în privinţa fumatului pasiv la care aceştia sunt supuşi. Conform răspunsurilor:
-35,9% dintre elevi au declarat că au fost expuşi fumatului pasiv la domiciliu, (34,1% băieţi şi 37,8% fete); - 34.2% au declarat că au fost expuşi fumatului pasiv în interiorul unui spaţiu public închis (33,3% băieţi şi 35,3% fete);
- 49,2% au declarat că au fost expuşi fumatului pasiv într-un spaţiu public deschis,( 47,4% băieţi şi 51,3% fete;
- 45,5% dintre elevi au declarat că au văzut pe cineva fumând în clădirea şcolii sau în curtea şcolii (46% băieţi şi 45% fete) [6].

570.000 copii mici morţi din cauza afecţiunilor respiratorii

În toată lumea, în 2012  au murit 1,7 milioane de copii sub 5 ani din cauza condiţiilor de mediu neadecvate. 570.000 morţi au fost cauzate de afecţiunile respiratorii, iar acestea au fost dobândite preponderent prin expunerea la factori poluanţi, preponderent fum de ţigară. Jumătate dintre copiii de sub 5 ani de pe glob, adică aproximativ 700 milioane, mai spun datele, sunt expuşi fumatului pasiv, cu riscuri enorme, confirmate de studiile realizate de-a lungul anilor.

Pe termen scurt, cel mai important risc al acestei expuneri îl reprezintă infecţiile căilor respiratorii inferioare, iar pe termen lung greutatea redusă la naştere pentru copiii mamelor fumătoare/expuse la fumul de tutun, precum şi alte afecţiuni respiratorii, însă riscurile nu se opresc aici, ci continuă cu afecţiuni dintre cele mai grave, cum sunt cancerele.

„Sindromul morţii subite la sugar (SIDS) este definit ca fiind decesul unui copil sub vârsta de un an. Sugarii expuşi la fumul de tutun sunt mai predispuşi la îngroşarea şi inflamarea căilor respiratorii şi sunt mai susceptibili la infecţiile pulmonare. Dezvoltarea şi funcţionarea creierului fetal pot fi afectate în urma consumului de tutun în timpul sarcinii. La sugarii expuşi fumatului prenatal au fost observate dimensiunea redusă şi alte modificări ale funcţiilor creierului, în comparaţie cu cei neexpuşi.

Cancerele în perioada copilăriei sunt o consecinţă a consumului de tutun de către părinţi în perioada preconcepţiei/prenatală/postnatală,  având în spate dovezi privind asocierea între fumat şi tumorile cerebrale, limfoamele şi leucemia limfocitară acută la copiii acestora, mai spusn specialiştii.

Astmul în perioada copilăriei, precum şi alte simptome respiratorii cronice (tusea, producerea de flegmă, senzaţia de sufocare) sunt cauzate de asemenea de expunerea la fumul de tutun. „Rapoarte şi analize sistematice au prezentat dovezile care arată în mod clar că expunerea la fumul de tutun agravează boala astmatică. Infecţiile acute ale tractului respirator inferior la sugari şi copii sunt cauzate, de asemenea, de expunerea la fumul de tutun în propriul cămin. “Şansele” de a dezvolta boli respiratorii inferioare sunt cu 50% mai mari, iar riscul de a contracta infecţii toracice acute, inclusiv bronşită, bronşiolită şi pneumonie, este mult mai ridicat decât la copii neexpuşi. Bolile urechii medii prezintă risc de apariţie cu 35% mai ridicat la copiii expuşi la fumul de tutun şi cu 46% dacă mamele lor fumează“, au mai stabilit specialiştii.