Bătrânii, de cel puţin 16 ori mai expuşi suferinţei în zilele toride. Ce se întâmplă în organism
0Persoanele vârstnice care au şi un istoric bogat de afecţiuni sunt mult mai expuse pericolului pe caniculă, riscul de mortalitate crescând şi mai mult în cazul în care sunt şi dependenţi de alte persoane.
Copiii şi bâtrânii sunt, în perioadele toride de vară, cele mai expuse categorii, efectele temperaturilor înalte putând evolua până la deces. Persoanele în vârstă de peste 65 de ani, spun specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Olt, au risc de mortalitate multiplicat cu 16, în timp ce gradul mare de dependenţă multiplică acest risc cu 30.
Cei mai importanţi factori de risc sunt cei de ordin medical. Bolile cardiovasculare şi cerebro-vasculare, diabetul, bolile vasculare periferice, BPCO, obezitatea etc. fac adesea ca vârstnicii să aibă dificultăţi în a evalua şi anticipa riscurile temperaturilor înalte. Un alt mare pericol, în cazul bătrânilor, este diminuarea sau lipsa senzaţiei de sete, ceea ce duce, de multe ori, la deshidratare, dacă persoana nu consumă lichide la un interval de 15 minute fără a aştepta să se instaleze această senzaţie de sete.
Şi medicamentele pe care bătrânii sunt nevoiţi să şi le administreze, dar şi riscurile sociale sunt de luat neapărat în seamă atunci când ne gândim la pericolul temperaturilor mari. „Pentru persoanele obligate ca urmare a unor suferinţe şi invaliditaţi la imobilizare în pat riscul este, potrivit studiilor, de 5,5 ori mai mare decât la cele care se mobilizeaza; persoanelor lipsite de capacitaţi de autoîngrijire au riscuri de 4,1 ori mai mari, persoanelor izolate de 2- 3 ori mai mari, persoanelor care locuiesc la etajele superioare ale unor blocuri de locuinţe – de 4 – 7 ori; în opoziţie, contactele sociale, conservarea unui grad de activitate şi de relaţii au un rol protector; de asemenea, locuirea în condiţii de climatizare (aer condiţionat în locuinţa proprie sau în institutie pentru persoanele institutionalizate)“, mai menţionează specialiştii DSP Olt.
„Reacţioneaza întârziat, atunci când temperatura cutanată se ridica cu 3° pâna la 5°C“
Senzaţia de sete se diminuează progresiv odată cu înaintarea în vârstă, spun medicii. „ Exista un paralelism între reducerea percepţiei setei şi reducerea percepţiei senzaţiei de căldură, context care determină scăderea cea mai importantă a reflexelor de protecţie“, avertizează medicii. Pentru că percep târziu senzaţia de căldură, şi măsurile care trebuie instituite se adoptă cu întârziere, de-abia atunci când temperatura cutanată se ridică cu 3° pâna la 5°C. Prin comparaţie, tinerii declanşează reflexe de autoprotecţie când temperatura cutanată creşte cu doar 0,5°C.
Şirul proceselor care se desfăşoară la alţi parametri în cazul vârstnicilor nu se opreşte aici. „Răspunsul hipotalamic la o agresiune termică este întârziat, şi, ca urmare, persoana vârstnică începe să transpire la temperaturi centrale mai ridicate. Acest prag mai ridicat al răspunsului hipotalamic la creşterea temperaturii poate fi accentuat şi prin efectul farmacologic al antipsihoticelor şi al medicamentelor cu efect anticolinergic, medicaţie obişnuită sub care se pot afla o parte din subiecţii vârstnici.
Capacitaţile de termoliză prin efectul indirect al funcţionarii glandelor sudoripare se reduc, datorită faptului că multe dintre acestea se fibrozează şi există inegalitaţi funcţionale legate de efectele „shunt“ în reţeaua capilară subcutanată. Stratul adipos subcutanat îşi va diminua dimensiunea şi funcţia sa de izolant faţă de variaţiile termice ale mediului ambiant se reduce proportional. Acest lucru se evidenţiază în cazul supraîncâlzirii unor obiecte din mediul apropiat - pereţi, mobilier, sticlă,radiatoare etc. care emit prin radiaţie (pornind de la 40°-41°) căldura înmagazinată. Are loc în aceste condiţii un fenomen de inversiune între schimburile de caldura prin radiaţie, deoarece nivelul de pierdere este dependent direct de diferenţa dintre temperatura cutanată şi cea a diverselor suprafete ale mediului. Capacitatea de vasodilatare a reţelei capilare subcutanate, care este indispendabilă pentru creşterea debitului sudoral, se reduce. “, explică specialiştii.
Ce rămâne de făcut
Vârstnicii ar trebui să ţină obligatoriu seama de sfaturile privind adaptarea articolelor de îmbrăcăminte la temperatură, preferându-se hainele largi, din fibre naturale, de culori deschise. Ar trebui să evite ieşirile la mijlocul zilei şi să nu uite să consume lichide, chiar dacă nu s-a instalat senzaţia de sete. Atunci când temperaturile sunt foarte ridicate, se recomandă chiar umezirea ţinutei vestimentare, şi de asemenea pulverizarea cu apă a feţei şi a altor suprafeţe descoperite. Dacă există posibilitatea dotării locuinţei cu instalaţie de climatizare, ar trebui cunoscut faptul că temperatura trebuie reglată cu cel mult 5 grade Celsius sub cea a mediului ambient.
Consumul de lichide – apă, ceai îndulcit, sucuri naturale şi iaurt (o porţie de iaurt hidratează cât un pahar cu apă) este o altă indicaţie, totul la temperatura camerei sau nu foarte reci (lichidele foarte reci pot provoca crampe stomacale), în timp ce consumul de băuturi alcoolice şi cofeinizate trebuie cu desăvârşire exclus.
Dacă aveţi printre vecini sau cunoştinţe persoane vârstnice singure, nu ezitaţi să vă interesaţi constant de starea acestora de sănătate.