Au reuşit în afacerea cu mure şi zmeură după ce au pierdut tot într-un incendiu
0Doi soţi din Olt au pornit cu banii dintr-un singur salariu o afacere cu mure şi zmeură care începe să promită. Au pierdut totul într-un incendiu şi au luat-o de la capăt, cu mulţumirea că au unde produce fructe şi legume sănătoase pentru toată familia.
Familia Rădulescu din Crâmpoia, judeţul Olt, are astăzi o plantaţie de aproximativ 0,1 hectare de mure şi zmeură, după ce, cu ani în urmă, a pierdut toată agoniseala într-un incendiu. Soţii au pornit cultivând prima dată pentru că au vrut să le ofere celor doi copii fructe gustoase şi sănătoase. „Acum vreo nouă ani ne-am mutat aici. Am avut un incendiu şi după incendiu ne-am luat un loc de pământ aici. Înainte puneam lucernă, ca să ocupăm pământul. Ne-am hotărât împreună cu un vecin să luăm mure. Am luat vreo 250 butaşi, cred. Şi aşa le-am înmulţit. Am crescut în timp suprafaţa, cam de patru ani cultivăm. Am pornit gândindu-ne să producem pentru noi, fără să tratăm chimic“, a explicat Georgiana Rădulescu (38 ani).
Georgiana îngrijeşte plantaţia împreună cu soţul său, Lucian Rădulescu FOTO: Facebook/Primăria Crâmpoia
Investiţia iniţială au făcut-o din salariul soţului şi, pentru că nu aveau deloc experienţă, au învăţat totul de pe Internet. Au mai şi greşit, s-au corectat, au experimentat, însă astăzi produc mure şi zmeură de calitate. Pentru că sunt „curate“, au clienţi şi din Bucureşti. „Nici acum, dacă mă gândesc bine, nu le ştim pe toate, prima oară le-am luat la «ghici». Nu toată lumea spune informaţii. Noi, la rândul nostru, am zis însă «gata, am învăţat, hai să spunem şi la alţii»“, afirmă Georgiana.
Produsele pe care le pregătesc din zmeură şi mure sunt din ce în ce mai căutate FOTO: Facebook/Primăria Crâmpoia
Şi-au pus problema să vândă de-abia atunci când au dat rudelor, prietenilor, au făcut siropuri, gem, dulceaţă, le-au congelat pentru iarnă şi tot erau prea multe fructe.
„Vinul de mure e bun, dar să-l bei cu cap“
Cineva le-a sugerat ca din mure, fructe foarte gustoase, dar perisabile, să facă vin. Prima dată au dat greş, pentru că cel care le-a dezvăluit din taine nu a făcut-o până la capăt. A doua oară însă au obţinut licoarea pe care prietenii o folosesc chiar în scop terapeutic. „Ne-a spus cineva de pe la Piteşti, care făcea, dar nu ne-a spus tot secretul lor. (...) Vinul are căutare între prieteni. Nu fac cantitate mare, două damigene de 5 vedre (n. red. – 50 l) fiecare. Se bea cu cap, câte puţin“, spune Georgiana. Ca să aibă şi ceva profit din vin, un preţ corect ar fi undeva peste 45 lei/litru. „Cei ce vin din oraş ar da, a venit cineva din Bucureşti, face o cură, bea în fiecare dimineaţă câte-un păhărel“, mai spune femeia care-şi pune din ce în ce mai serios problema unui sistem de preluare a comenzilor şi de livrare.
Fructele în stare proaspătă le culeg pe loc pentru clienţii care le vin la poartă. „Cum reuşim? Prieteni din prieteni şi ne-am format clienţi care vin şi cumpără. Şi ce rămân, le adun, fac ţuică, dacă nu, fac vin... Dulceţuri, siropuri, ştiu să fac din toate fructele“, a mai spus Georgiana. Pe viitor se gândesc să aplice pentru fonduri europene şi, eventual, să construiască o făbricuţă de procesare. Suprafaţa nu o mai pot, deocamdată, mări pentru că nu mai au teren disponibil, iar vecinii nu vând. „Muncim singuri, aşa că e de ajuns“, a conchis Georgiana Rădulescu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum se stabileşte preţul legumelor şi fructelor şi de ce unii fermieri ies în pierdere