VIDEO FOTO Sute de sibieni au mers la Înviere la biserica din Bezded, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
0Sute de sibieni au ales şi în acest an să asiste la slujba de Înviere la biserica monument istoric aflată în cel mai mare muzeu în aer liber din România.
La fel ca şi în anii trecuţi, slujba s-a ţinut în aer liber, în curtea bisericii, şi a atras sute de credincioşi de toate vârstele. La miezul nopţii, au luat lumină şi au cântat, în cor, "Hristos a înviat dfn morţi/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţă dăruindu-le". Biserica din Bezded, unde se ţine slujba, este monument istoric şi datează din 1759.
”Biserica, construită în întregime din lemn, este datată în anul 1759, aşa cum reiese din inscripţia aproape ştearsă acum de pe latura de nord a naosului, pictura interioară, realizată conform canoanelor bisericii răsăritene, realizându-se câţiva ani mai târziu. Originară din zona Sălajului, a fost prima, dintre cele trei biserici aflate în colecţia muzeului, transferată în Muzeul ASTRA şi este o construcţie asemănătoare cu alte construcţii de gen din această parte a Transilvaniei, aflată în proximitatea Maramureşului istoric unde încă din evul mediu s-a dezvoltat arta de-a edifica maiestuoase edificii religioase din lemn.
La mijlocul secolului al XVIII-lea Biserica Ortodoxă din Transilvania, parte a Imperiul Habsburgic, mare putere catolică, se afla, încă, într-o semilegalitate impusă de autorităţile catolice. Românilor ‘’neuniţi’’ (cum apar adesea numiţi în documentele vremii cei care refuzaseră unirea cu biserica romano-catolică) fiindu-le refuzată construcţia de lăcaşe de cult de mari dimensiuni, din piatră sau alte materiale solide. Astfel se explică larga raspândire a bisericilor de lemn, lemnul constituind materia primă aflată cea mai la îndemână, asemănătoare cu arhitectura caselor tradiţionale din Maramureş, nu întâmplător biserica aflându-se, în muzeu, în apropierea unui complex arhitectonic de pe Valea Cosăului, tocmai pentru a ilustra faptul că arhitectura religioasă din zonă şi-a găsit inspiraţia în cea a casei tradiţionale.
Interdicţiile impuse nu au ştirbit din valoarea estetică, biserica dominată de turnul clopotniţă părând monumentală şi impozantă, dar în acelaşi timp dând şi o senzaţie de intimitate, atât privită din exterior căt şi din spaţiul interior. Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, parte integrantă a Muzeului în aer liber, îşi indeplineşte şi menirea de bază, fiind funcţională. Vizitatorii Muzeului pot participa la slujbele religioase de duminică sau de sărbători, doritorii putând să se cunune sau sa îşi boteze copii aici”, explică muzeograful Adrian Scheianu.
Inviere in Muzeul Satului din Sibiu
Vă mai recomandăm:
Legendara fabrică de covoare de la Cisnădie, din judeţul Sibiu, unde se făceau covoare exportate apoi în toată lumea şi pentru care în ţară se făceau liste de aşteptare, nu mai are astăzi niciun angajat.
Vestitul salam de Sibiu era considerat, în comunism, unul dintre produsele de lux din România. Producţia mergea în cea mai mare parte la export. „Adevărul“ vă spune povestea gustosului salam.
Vestită nu doar în ţară ci şi în afara graniţelor ei, telemeaua de Sibiu se face şi acum după reţete vechi, transmise în familiile de oieri din generaţie în generaţie. Gustul deosebit depinde de mai mulţi factori, de la compoziţia păşunilor unde sunt duse oile până la modul de preparare şi păstrare.