România sărbătoreşte luni Ziua Munţilor Carpaţi

Dedicată aniversării Munţilor Carpaţi,  ziua de 26 septembrie doreşte să readucă în atenţia tuturor faptul că, a fi mai generoşi cu natura nu reprezintă un efort prea mare, atâta timp cat ea ne oferă fără rezerve, beneficii inestimabile.

Având în vedere ponderea Munţilor Carpaţi în Regiunea 7 Centru, precum şi importanţa acestora din punct de vedere al resurselor naturale, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu a  elaborat împreună cu 23 de parteneri din 7 ţări din Uniunea Europeană şi 2 ţări Non UE,  un proiect ambiţios: BIOREGIO Carpathians, care îşi propune să îmbunătăţească cooperarea în domeniul gestionării resurselor naturale şi a zonelor protejate din Carpaţi. BIOREGIO are drept scop consolidarea managementului integrat al ariilor naturale din Carpaţi şi al patrimoniului natural într-un context transnaţional, astfel încât să conducă la creşterea atractivităţii munţilor Carpaţi. Proiectul este finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transnaţională din Sud Est-ul Europei.

Carpaţii Româneşti, numiţi şi "Alpii Transilvaniei", ocupă o treime din suprafaţa ţării, iar în cele 745 de localităţi aflate în zona montană,  trăiesc, în prezent, aproximativ 2 milioane de români. Frumuseţea munţilor se împleteşte cu misterul pe care îl degajă suprafeţele întinse şi compacte de pădure, vastitatea culmilor montane, spectaculozitatea formelor carstice, defileele adânci săpate cu greu de râurile care îi străbat. De-a lungul vremurilor, Carpaţii au generat în imaginaţia poporului, mituri şi legende fantastice, regăsite în obiceiurile şi tradiţiile care nu fac decât să le sporească farmecul.
 Atât pentru bogăţia lor spirituală, cât şi pentru cea ştiinţifică, Munţii Carpaţi se cuvine a fi sărbătoriţi.

Flora Carpaţilor cuprinde 1350 de specii, dintre care 116 endemice (speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locaţie şi care necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării acestora asupra stării lor de conservare), dintre care enumerăm: garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), macul galben (Papaver corona sanctistephani), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), iarba-rosioara (Silene dinarica) etc.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe sibiu@adevarul.ro!

Click pe imaginea de mai jos pentru ultimele noutăţi de la Sibiu: