Arheologii Muzeului Brukenthal au reînceput săpăturile la Tărtăria

Săpăturile în situl de la Tărtăria au fost reluate anul acesta după 21 ani. Arheologii speră să găsesască aici cât mai multe mărturii materiale ale aşezărilor omeneşti datând din epoca preistorică şi vor să realizeze un parc arheologic.

CITEŞTE ŞI:

Premiaţi în UE. Cu salariul tăiat în RO. Protest inedit la Muzeul Brukenthal din Sibiu (FOTO)

După 21 ani de pauză arheologii au reînceput săpăturile în situl de la Tărtăria unde pe perioada comunistă s-au făcut o serie de săpături care au scos la lumină aşezări umane care au aparţinut mai multor culturi din milenile V, VI şi III î.Hr.

„Săpăturile din acest an au avut rolul de a ne racorda la stratigrafia cercetării din 1989“, a spus arheologul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Cristinel Fântâneanu.

Terenurile unde s-au desfăşurat aceste săpături de-a lungul timpului aparţin localnicilor. „Este posibil ca în viitor terenul acesta de 2,78 hectare să fie răscumpărat, iar aici să fie realizat un parc arheologic“, a precizat arheologul.

Decopertarea unui nivel de locuire

Anul acesta săpăturile au început pe 23 august şi au durat două săptămâni, scopul primei campanii fiind acela de racordare la vechile săpături. Iniţiativa aparţine Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu şi Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. Colectivul de cercetare este condus de către profesorul universitar doctor Sabin Adrian Luca, directorul muzeului din Sibiu.

„Tărtăria este una dintre cele mai complexe şi importante aşezări preistorice. Anul acesta am săpat pe o suprafaţă de 16/8 metri unde am reuşit decopertarea unui nivel de locuinţe aparţinând culturii Petreşti“, a spus arheologul muzeului albaiulian. Cercetătorii au scos la lumină, după 21 ani, locuinţe, vetre, râşniţe, gropi de provizii şi menajere. În următorii ani cercetările se vor extinde pe o arie mai mare pentru ca ulterior aici să fie reconstituit un sat preistoric.

„În următorii ani campaniile de săpături, cel mai probabil, vor dura şi ele mai mult. Săpăturile se vor extinde pe tot terenul de 2,78 hectare în ideea în care acesta ar putea fi răscumpărat cu premisele realizării unei rezervaţii arheologice. Din vechile cercetări arheologii au certitudinea că aici există materiale arheologice aparţinând unor culturi preistorice cum sunt: cultura Coţofeni, Basarabi sau Petreşti.

Tăbliţele de lut de la Tărtăria

Tărtăria este renumită pentru săpăturile realizate aici în anul 1961 de un arheolog clujean avea să scoată la lumină nişte înscrisuri care bulversau lumea.

Nicolae Vlassa a găsit în situl de la Tărtăria, trei tăbliţe de lut, cu semne care scoteau la iveală cea mai veche scriere a umanităţii, pe care specialiştii au datat-o în mileniul al V-lea î.Hr., cu o mie de ani mai devreme decât scrierea sumeriană. Descoperirea lui Vlassa a stârnit controverse puternice între arheologii din România şi din lume.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe sibiu@adevarul.ro!

Click pe imaginea de mai jos pentru ultimele noutăţi de la Sibiu: