Situaţie dramatică: un bărbat bolnav îşi creşte singur cele două fetiţe. Cei trei locuiesc în clădirea abandonată a unei gări
0La Glimboca, în Caraş-Severin, un bărbat de 44 de ani îşi creşte singur cele două fetiţe, de şase şi de doi ani. A fost părăsit de soţie, iar în lipsa unei locuinţe s-a mutat în fosta gară a comunei.
Clădirea fostei gări a fost părăsită, iar când Pavel Constantin s-a mutat aici se afla într-o stare avansată de degradare. Cu ajutorul oamenilor din sat şi al unei asociaţii umanitare, Pavel a reuşit să o igenizeze şi să o transforme într-un spaţiu decent, în care să poată locui cu cele două fetiţe, pe care le creşte singur.
Bărbatul spune că, în urmă cu aproximativ doi ani, s-a trezit, într-o zi, că soţia sa nu mai e şi că a rămas singur, cu patru copii pe cap. "A plecat cu un alt bărbat, ce puteam să mai fac", spune Pavel.
Şi-a luat în serios şi rolul de tată şi cel de mamă pentru cei patru copii. Cele două fetiţe, care mai sunt astăzi cu el, un băiat de 10 ani şi o fată de 16 ani, care era doar a fostei soţii, dintr-o altă căsnicie. “Fata cea mare a plecat şi s-a căsătorit, aici, în sat. Are un băieţel mic, acum. Mai vorbim din când în când. Pe băiat, l-a prostit fratele fostei neveste şi l-a luat la el, anul ăsta, prin luna mai. Acum eu sunt în proces, pentru că eu nu vreau să-mi dau copiii pentru nimic în lume”, spune Pavel, care recunoaşte că fosta soţie l-a vizitat de câteva ori, dar spune că nu le-a adus mai nimic copiilor .
“A venit de vreo două ori, dar ea nu ştie că fetele au nevoie de lucruri multe. Au nevoie de scutece, de mâncare, de haine. Nu-i pasă! A venit să le vadă, împreună cu actualul concubin, dar eu nu i-am lăsat să intre în curte. A venit şi şeful de post, ca să nu iasă scandal”, spune Pavel, care speră că, la finalul procesului, copiii să-i revină şi să rămână toţi cu el.
Pavel e şi bolnav de diabet, dependent de insulină de patru ori pe zi, însă chiar şi aşa se duce şi munceşte la oamenii din sat. “Sunt mai multe familii care ne ajută. Eu merg şi le fac ce au nevoie. Mă pricep la zugrăvit, la construcţii şi muncesc pe unde găsesc de lucru. Pe fete le iau cu mine şi oamenii ne înţeleg. Le lucrez mai ieftin, numai ca să le pot lua şi pe cele mici cu mine. Că suntem oameni doar! Nu pot să le cer preţul întreg, doar au grijă de cele mici”, povesteşte Pavel.
Din banii câştigaţi şi cu alocaţia fetelor adună lunar cam 1.000 de lei, cu care reuşeşte să le cumpere cele necesare. Iarna e mai greu. Cheltuielile sunt mai mari, iar de lucru nu prea mai găseşte. Este sprijinit însă de Asociaţia Speranţa pentru România, care face nenumărate campanii umanitare şi prin apelurile lor, Pavel a fost ajutat de mai multe ori.
“Pavel lucrează cu ziua, pe la oamenii din sat, ori de câte ori este chemat. Mai are un băiat de 10 ani, care atunci când el mergea la muncă rămânea acasă să aibă grijă de surioarele lui mai mici. Din păcate, baiatul s-a mutat, iar acum lui Pavel îi este foarte greu. Chiar şi aşa, atunci când oamenii care îl cheamă la lucru si aceştia acceptă, Pavel îşi ea fetiţele cu el. În acest context, în această perioadă, Pavel trece printr-o situaţie mai dificilă din punct de vedere financiar şi facem un apel la toţi cei care doresc şi pot să îl ajute cu lemne de foc şi alimente de Sărbători”, spune Samuel Negoiescu, de la Asociaţia Speranţă pentru România.
Sprijinul poate fi acordat prin asociaţie, pe www.sperantapentruromania.ro, sau direct la Pavel, care răspunde la numărul de telefon 0743.755.682.