PORTRET: Gheorghe Iancu, omul care repară timpul

Gheorghe Iancu este veteranul ceasornicarilor reşiţeni. Meşterul pe care îl cunoaşte tot oraşul a reparat peste 150.000 de ceasuri până acum.

PROFIL
NĂSCUT. 24.01.1947, localitatea Şeitin, judeţul Arad
EDUCAŢIE. Şcoala profesională de ceasornicari
JOB. Ceasornicar
FAMILIE. Căsătorit, doi băieţi

Ceasornicarul practică această meserie de aproape jumătate de secol. Mâinile lui iscusite au reparat, în toţi aceşti ani, aproximativ 150.000 de ceasuri. În momentul în care a fost înscris la şcoala profesională de ceasornicari nu a ştiut mai nimic despre această meserie, dar în timp a învăţat secretele fiecărui şurub, rotiţe sau punţi.
„Am venit de la Şeitin la Reşiţa la un unchi. Mă înscrisesem la şcoala de strungari. Tatăl unui prieten ştia de şcoala de ceasornicari de la Galaţi şi a insistat să mergem acolo. M-am obişnuit destul de greu de la sat la oraş, stăteam la internat, dar am fost fascinat de Dunăre şi de vapoare. Am trecut repede peste cei trei ani de şcoală, apoi am venit la Reşiţa”, spune cu mândrie ceasornicarul.

„E important să ai răbdare”
Gheorghe Iancu a îndrăgit meseria în timp, iar acum nu ar mai da-o pentru nicio altă profesie. Pentru ca profesia lui să nu se stingă, tainele şi secretele ceasurilor au fost împărtăşite şi unuia dintre băieţii săi. „Meseria mea este deosebită. Este nevoie de dăruire pentru a o putea practica. În timp am format cinci generaţii de ceasornicari. Este important să ai răbdare şi să te concetrezi atunci când repari ceasurile. Fac tot posibilul să nu-mi zboare gândul în altă parte, chiar dacă este vorba doar de o simplă reparaţie, concentraţia trebuie să fie maximă”, explică Gheorghe Iancu.

Se relaxează când munceşte
Gheorghe Iancu vine la lucru cu mare drag. Stă în ceasornicărie şi 10 ore pe zi. În momentul în care ceasul ajunge în mâinile sale ai siguranţa că-i va găsi leacul. Desface ceasurile cu foarte mult calm, apoi le repară fără a produce zgârieturi mecanismului. „Îmi place ca atunci când deschid un ceas să fie curat. Lucrez la un ceas cât este necesar pentru a-l face funcţional. Am avut un ceas de perete la care am lucrat câteva luni. Nu i-am descoperit problema, dar nu l-am returnat clientei. Într-o noapte m-am trezit şi mi-am dat seama ce are. A doua zi, cum am ajuns la lucru l-am dat jos de pe perete şi l-am reparat”, spune Gheorghe Iancu.
Ceasornicarul nu are mulţi prieteni care să-i împărtăşească pasiunea pentru ceasuri. Un fost coleg de şcoală este plecat în Canada şi cei doi fac schimb de experienţă prin telefon.

Întrebări şi răspunsuri

Ce ceasuri de firmă aţi reparat?
Am avut chiar şi Rolex-uri la reparat. Am avut emoţii cu ele pentru că erau din aur. Doar brăţările aveau peste 100 de grame.

Care este cel mai vechi ceas de perete la care aţi lucrat?
Zilele acestea am avut la reparat un ceas de peste 100 de ani. Este un ceas de perete. Au farmecul lor ceasurile vechi, iar când le auzi ticăind te simţi împlinit.

Ce faceţi în timpul liber?
Mă uit la televizor foarte mult. Îmi plac emisiunile informative, emisiunile ştiinţifice. Îmi place să stau cu prietenii, să socializez. Vara mergem la Soceni, la nişte prieteni care au o casă, stăm la aer curat şi ne relaxăm.

Ce-i place
„Îmi place meseria mea, ceea ce fac. Îmi place să stau cu prietenii, să socializez. Îmi place să gătesc. Îmi ajut soţia la bucătărie, fac chiar şi sarmale“, a spus Gheorghe Iancu.

Ce nu-i place
„Nu mă simt bine atunci când nu-mi iese ceva. Atunci când nu pot să repar un ceas. Nu-mi place să nu fiu mulţumit de munca mea“, a mai spus ceasornicarul.