O vizită ca în filme. Preşedinta Croaţiei a ajuns în comuna Caraşova, unde a fost întâmpinată de câteva sute de copii şi bătrâni
0Comuna Carasova are aproape 3.000 de locuitori, circa 85 la sută dintre aceştia fiind de etnie croată. Vizita Kolindei Grabar-Kitarovici este cea de-a treia pe care un preşedinte croat o efectuează în comuna de la poalele Munţilor Semenic.
Locuitorii comunei cărăşene Caraşova au trecut astăzi printr-un moment istoric. Prezentă în România de două zile, preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, a efectuat o vizită la sediul Uniunii Croaţilor din România, aflat în această localitate.
Forfota caraşovenilor a început încă de dimineaţa pentru a o primi cum se cuvine pe preşedintă, care ar fi trebuit să ajungă în jurul orelor 12.30, dar cum a participat în aceeaşi zi şi la deschiderea anului universitar, la Timişoara, în Caraşova a venit abia după ora 13. Aici era deja aşteptată de circa 500 de localnici, primarul şi consilierii locali, care se îmbrăcaseră de sărbătoare, plus vicepreşedintele Consiliului judeţean, Ionuţ Popovici şi prefectul Matei Lupu, care a ajuns la Caraşova încă de la ora 12, cu Toareg-ul său, cu număr de MAI.
În tot acest timp, locaţia a fost împânzită de forţe de ordine văzute şi nevăzute: poliţiştii de la posturile locale, plus agenţii de la SPP şi alţi colegi ai acestora, de pe la alte servicii. A ieşit în evidenţă jandarmul plasat pe acoperişul birtului din centrul satului, o clădire de două etaje, a cărui terasă era tichistă de bătrâni care au venit să o vadă pe preşedintă. Cu puţin înainte de ora 12.30 au sosit şi copiii de la şcoala din comună care, de la cel mai mic până la cel mai mare, fluturau steguleţe din hârtie.
Nu a tradus nimeni discursul preşedintei
Înainte ca preşedinta Kolinda Grabar-Kitarovici să ajungă în centrul comunei, acolo unde era aşteptată, SPP-işti au început să facă ordine printre ziarişti, probabil şi pentru că nu puteau să o facă cu restul categoriilor de persoane prezente: oficialităţi, bătrâni şi copii, căci tinerii au cam lipsit de la momentul istoric, fiind majoritatea plecaţi la muncă, în străinătate. După ce agenţii au încolonat ziariştii, unde au vrut ei, explicând extrem de amabili că fiecare are reguli stricte după care să-şi facă treaba, a sosit şi frumoasă preşedintă croată.
Cum s-a oprit coloana prezidenţială, un mic politician local a vrut să fie amabil şi s-a întins să-i deschidă uşa doamnei, care se afla chiar în faţa lui. A fost blocat de şefa de protocol şi un agent SPP, care i-au spus că nu aşa se procedează. Toată suita a aşteptat până şefa statului croat a coborât singură, moment în care au început aplauzele. Spre surprinderea tuturor, Kolinda Grabar-Kitarovici a fost extrem de prietenoasă: a mânghiat copiii, care îşi cam pierduseră rabdare aşteptând-o, a stat de vorbă şi a dat mâna cu bătrânii care au venit să o vadă, a urmărit un spectacol şi chiar a ţinut un discurs, pe care nu s-a obosit nimeni să-l traducă, cum de altfel s-a întâmplat şi cu cuvântarea primarului Petru Bogdan, ţinută în “limba natală”, după cum a precizat edilul.
A urmat o pauză de jumătate de oră, în care toată suita s-a retras în sediul Uniunii Croaţilor din România. Perioadă numai bună pentru a-i întreba pe localnici cum văd această vizită.
“E foarte bine că a venit. De ce să nu vină. Nu e prima dată. Aici a fost totdeauna bună-înţelegere şi i-am primit cu braţele deschise”, ne spune unul din bătrânii aflaţi în grupul de pe terasa birtului din sat. Fetele din asamblul folcloric, tocmai se retrăgeau, iar mersul lor, ca al unor gheişe, nu putea să nu iasă în evidenţă. “Aşa trebuie să mergem, să nu facem cute la costumul tradiţional. Noi avem un ansamblu, cu care am fost la Iaşi şi am fost şi în străinătate, am fost în Croaţia şi la Veneţia. Acum o să mergem din nou”, spune una mai vorbăreaţă.
În apropiere, îl găsim pe Ivan Haţegan, vicepreşedinte al Uniunii Croaţilor, care a auzit discuţia noastră şi a venit să ne explice ce e cu costumele. “Pânza e călcată cu un fier din ăla cu cărbuni. Doar o femeie, de aici, din satul vecin le mai face, că doar ea mai are fier. Cu astea moderne nu merge că se înmoaie materialul şi nu mai stă aşa băţos cum trebuie”, spune acesta, care ne explică şi la ce le foloseşte localnicilor că sunt vizitaţi de preşedinţii Croaţiei.
“Sunt relaţii bune între noi. Mereu a fost aşa. Sunt şi câteva familii care au plecat definitiv în Croaţia. Nepoţii mei sunt acolo. E mult mai bine şi câştigă mai mult. Nepotul are undeva la 2.000 de euro salariu. Am fost şi noi. Ne-am dus cu echipa de fotbal, la campionatul mondial şi la cel european. La mondial am luat locul al doilea şi la cel european locul cinci”, spune acesta, după care ne lămureşte că e vorba de campionatul mondial al comunităţilor de croaţi de pretutindeni.
Ne cofirmă şi legenda care spune că localnicii au construit aici o comunitate închisă, în care nu intra nimeni din alte sate. Ajunseseră să se căsătorească între ei, chiar şi rude, doar ca să păstreze comunitatea unită. “Asta e veche. Se întâmpla acum 50 de ani. Acum nu mai e aşa. Au venit şi tineri din alte sate, s-au căsătorit aici, şi-au făcut familii, însă ca peste tot, în sat, mai găsiţi bătrânii şi copii, pentru că restul sunt la muncă, în străinătate”, povesteşte interlocutorul nostru.
Delegaţia ieşit după jumătate de oră din sediul Uniunii Croaţilor şi, în frunte cu Kalinda Grabar-Kitarovici, s-a îndreptat spre biserica din localitate şi spre liceul bilingv, aceste fiind şi momentele de final ale vizitei. O vizită istorică, de povestit la nepoţi.