Liviu Jurca este tânărul reşiţean pasionat de enduro
0Iubeşte aventura, îi place să simtă adrenalina şi i se pare spectaculos să cauţi calea potrivită de ieşire din munţi, atunci când te rătăceşti. Liviu a început să se plimbe tot mai mult cu bicicleta pe munţi. Nu rata niciun treaseu montan din împrejurimile Reşiţei.
Profil
Născut: 30.01.1992
Studii: Liceul „Traian Vuia” din Reşiţa
Ocupaţia : Elev
Liviu Jurca are 18 ani şi este elev la Liceul „Traian Vuia” din Reşiţa, în clasa a 12-a. El urmează o clasă cu profil de matematică-informatică şi îşi doreşte să urmeze facultatea de arhitectură. Tânărul iubeşte sportul, dar în special activităţile care îi oferă posibilitatea de a avea parte de adrenalină.
Liviu Jurca a practicat încă de mic sportul, când în clasele primare, a mers la karate. Până în clasa a opta acesta nu a ratat niciun antrenament şi făcea acest sport cu plăcere.
„Îmi place adrenalina. Am făcut karate şapte ani. Ai mei m-au dus la karate şi nu am renunţat până când am fost presat de şcoală. Mereu, părinţii m-au angrenat în tot felul de activităţi şi chiar pot spune că tata mi-a însufleţit pasiunea pentru aventură şi adrenalină. Acesta mă lua mereu cu el în excursiile şi drumeţiile pe care le făcea”, a povestit tânărul.
Plimbat prin pădure de tatăl său, Liviu a prins drag de tot ce înseamnă munte, libertate, natură, dar şi aventură. În clasa a treia au început pentru tânăr primele expediţii mai serioase. „Mă ţineam după tata prin pădure şi câte 12 kilometri. Era o distanţă suficIent de mare pentru mine la acel moment. Pe la 10 ani am început să mă plimb cu bicicleta şi bineînţeles că am ales să merg pe trasee montane. Treceam încet, încet spre o zonă plină de aventuri”, a spus acesta.
Primul motor enduro
Liviu a început să se plimbe tot mai mult cu bicicleta pe munţi. Nu rata niciun treaseu montan din împrejurimile Reşiţei. „În vacanţe eram toată ziua pe dealuri. Chiar şi la bunici mergeam cu bicicleta. Apoi, pe la 16 ani, am primit un scuter de care m-am despărţit de curând, pentru că am primit propriul meu motor de enduro. Am mers foarte mult şi chiar mi-a plăcut însă mi-am dorit altceva”, a explicat reşiţeanul.
După ce a primit motorul, tânărul a început să îşi testeze calităţile pe cele mai dure trasee montane. „Motorul este unul foarte bun acum pentru început, mai ales că nu există să nu trag vreo căzătură. Raiul pentru enduro este Gărâna la noi în zonă, însă nu ratez nici traseele din Munţii Mehedinţiului, atunci când merg la bunici”, a spus acesta.
Prins în mlaştină
Chiar dacă adrenalina presupune câteodată şi pericole, tânărul nu se sperie nici chiar atunci când rămâne împotmolit în mlaştini şi spune că vrea să descopere tot mai mult acest sport. „S-a întâmplat chiar acum o lună să rămân împotmolit, m-am pierdut, nu am avut un GPS şi am mers pur şi simplu prin pădure şi pe dealuri fără o ţintă. M-a ajutat tata şi un prieten să ies de acolo. Este şi riscant, dar merită”, a explicat acesta.
Întrebări şi răspunsuri
De când te dai cu placa?
Schiez de când sunt mic, însă acum că am crescut am încercat şi snowboardul. Mi-am dorit să încerc, este cel de-al patrulea an în care mă dau cu placa.
Cum a fost să participi la concursul „Cangurul”?
Îmi plăcea să merg la astfel de concursuri care necesită talent, dar şi matematică şi calcul. Este o altfel de matematică, mai distractivă, cu întrebări matematice ce ţin de gândire, de logică. Am participat patru ani la rând şi chiar îmi plăcea să îmi testez calităţile la matematică.
Care a fost cel mai lung traseu pe care l-ai parcurs cu bicicleta?
Am mers vara trecută cu bicicleta pe traseul Reşiţa-Topleţ. Am mers timp de opt ore cu pauză în Caransebeş şi aş vrea să pot face şi turul ţării pe bicicletă, aşa cum a făcut tatăl meu.
Ce îţi place
Îmi place să fiu înconjurat de prietenii mei cu care ies prin oraş. Îmi place foarte mult desenul, iar când eram mic participam şi la concursuri de desene pe asfalt. Îmi place să fac din camera mea o discotecă şi sunt fascinat de lucrurile fosforescente.
Ce nu iţi place
Nu îmi place noul stil de viaţă al tinerilor, care ascultă doar muzică, de multe ori de calitate proastă. Nu îmi place că nu am prieteni mai mulţi cu care să îmi împărtăşesc pasiunea, nu îmi place că lumea uită ceea ce e în jurul ei. De asemenea, nu îmi plac oamenii care stau toată ziua la calculator şi nu au fost niciodată pe munte.