Investiţiile bune se duc pe apa Dunării, din cauza regulilor impuse de conducerea Parcului Natural Porțile de Fier
0Niciun drum nu poate fi reabilitat fără avizele de mediu, care, pentru zonele din Clisură, sunt blocate, din cauza restricţiilor impuse de ariile protejate.
Infrastructura proastă din zona ariei naturale Clisura Dunării ar putea fi scuzată prin atitudinea restrictivă a oficialilor care conduc Parcul Natural Porţile de Fier. Asta pentru că, fără explicaţii concrete şi fără un plan de management care să stabilească clar limita dintre distrugere şi interdicţie, şefii de la parc dau avize negative pe capete.
Astfel că cei care conduc forul judeţean au ajuns la concluzia că trebuie să se descurce singuri, în contextul în care pe malul Dunării este rezervaţie naturală numai pe teritoriul judeţului Caraş-Severin. Din Mehedinţi spre vărsare, autorităţile îşi fac de cap.
Ce spun primarii din Clisură
Aşa a venit ideea finanţării unui studiu, care să spună clar ce poate şi ce nu poate fi făcut de-a lungul Dunării. „Trebuie să găsim soluţiile ideale prin care să îmbinăm ideea de dezvoltare a parcului cu cea de evoluţie a comunităţilor locale. Proiectul a pornit de la ideea că avem un regulament de exploatare care pune limite investiţiilor. Noi nu putem renunţa la obiectivele pe care le-am stabilit pentru Clisura Dunării. Acum, ştim exact care sunt condiţionările de mediu şi vom ţine cont de ele”, a spus Victor Naidan, director în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Primarii de la Berzasca, Sicheviţa şi Moldova-Nouă vin cu explicaţii suplimentare la acest studiu. „Odată cu finalizarea studiului, sunt eliminate discuţiile controversate. La Baziaş, de exemplu, punctul de intrare al Dunării în ţară ar putea atrage sute de mii de lei finanţare”, a explicat Petru Furdui, primarul comunei Berzasca.
Şi Ion Chisăliţă, edilul şef de la Moldova-Nouă se declară nemulţumit de faptul că investiţiile îi sunt limitate. „Trebuie să mărim aria permisivă din parc şi să o reducem pe cea restrictivă. Este bine că acest proiect a ajuns la final”, a spus edilul. Oficialii Parcului Natural Porţile de Fier vin cu replica. „Cu excepţia comunei Berzasca, nicio altă localitate de pe Clisura Dunării nu are actualizat Planul Urbanistic General. Noi nici măcar nu ştim ce investiţii au de gând să facă”, a spus directorul Parcului, Marin Jiplea.
Proiectul a pornit de la ideea că avem un regulament de exploatare care pune limite investiţiilor
Victor Naidan, director în cadrul Consiliului Judeţean
Cât a costat studiul ştiinţific
Studiul se numeşte „Analiza factorilor de presiune asupra ariilor protejate din Clisura Dunării” şi a costat 2,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 300.000 de lei vin din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar restul de bani sunt daţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetări. La realizarea documentului au participat academicieni şi specialişti în floră şi faună, care timp de trei ani au cercetat cu atenţie cum reacţionează mediul la presiunile care vin din exterior. Concluziile finale vor fi prezentate la începutul anului viitor.