FOTO-VIDEO Paşi spre înfrăţire la Oţelu Roşu
0Zilele acestea a fost prezentă la Oţelu Roşu o delegaţie din Serbia, în frunte cu primarul localităţii Biserica Albă, cu care oraşul de pe Valea Bistrei doreşte să se înfrăţească.
Delegaţia condusă de către Željko Crnogorac a mai fost alcătuită şi din Nenad Jivanovici, preşedintele Consiliului Municipal şi de către alţi reprezentanţi ai administraţiei publice din zonă.
Au fost continuate discuţiile administrative şi pregătirea unor proiecte cu finanţare europeana ce vor conduce la construcţia unor baze sportive în cele două localităţi. Se au în vedere construcţia unei săli de sport la Biserica Albă şi a unui teren de fotbal la Oţelu Roşu. „Derulăm deja diverse proiecte transfrontaliere cu alte localităţi româneşti, avem o relaţi şi am început demersurile pentru înfrăţire şi cu oraşul Oraviţa, suntem deschişi spre astfel de cooperări. Noi, la Biserica Albă, avem un festival anual: Carnavalul Florilor. Suntem convinşi că anul viitor la Carnaval va fi prezentă şi o delegaţie de la Oţelu Roşu“ a declarat primarul din Biserica Albă.
„Deşi au trecut 23 de ani de la Revoluţie, oraşul nostru nu are nici o înfrăţire. Am început cu Biserica Albă pentru că am fost acolo şi ne-a plăcut foarte mult ceea ce am văzut, dar avem discuţii de înfrăţire şi cu alte localităţi. Împreună cu partenerii din Biserica Albă dorim să demarăm şi un proiect transfrontalier pe linia sportului, prin care la Oţelu Roşu să fie modernizat stadionul de fotbal iar la Biserica Albă să fie construită o sală de sport“ Luca Mălăiescu, primarul oraşului Oţelu Roşu.
Zona sârbească a Clisurii Dunării, din care face parte şi Biserica Albă, aici predomină o puternică comunitate românească. În ceea ce-i priveşte pe românii din Biserica Albă, spre deosebire de cei din zona Timoc, trebuie spus ca sunt favorizaţi de politica minoritarilor promovată de Belgrad. Comunitatea româneasca din Voivodina având o serie de drepturi conforme cu normele europene ce privesc minorităţile şi reprezintă un argument al politicii belgrădene în privinţa aderării la Uniunea Europeana. Localitatea se afla în partea de sud a Banatului, la o distanţă de 100 km. de Belgrad. În apropiere sunt situate lacurile: Vracevgajsko, Saransko, Sljunkara şi care reprezintă o ofertă turistică unică în Voivodina. Cu o arhitectură rurală axată pe influenţele austriece şi bănăţene localitatea a fost un punct important al triunghiului urban: Oraviţa – Moldova Nouă – Biserica Albă, primarul sârb explicând că au început procedurile de înfrăţire şi cu Oraviţa.