FOTO Un monument natural uitat de turişti: Sfinxul Bănăţean de la Topleţ

„Sfinxul Bănăţean” (cunoscut şi sub denumirea de „Sfinxul de la Topleţ”) este  o rezervaţie naturală de tip geomorfologic care se află în sud-estul judeţului Caraş-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleţ, în partea nordică a satului Bârza.

Punctul de plecare către sfinx este staţiunea Băile Herculane. De la gara din Herculane se merge catre sud, pe drumul european E70, spre Orsova. Se trece peste cel de-al doilea pod de beton peste raul Cerna, si se continua drumul pe jos vreo 2-3 km, intai peste un camp si apoi pe un drum printre gradinile oamenilor. Rezervatia este amplasata pe autohtonul danubian, in depozite de varsta Teronian-Senoniana (tu-sse), care au un pronunţat caracter de flis. Acestea stau peste depozitele ciclului jurasic-cretacic, inferior, respectiv peste depozitele marno-calcaroase .Wildflyschul din Valea Cernei este constituit din argile negre, microconglomerate, gresii, micaeae, in placi gresii silicioase. Factorii externi (apa, vant) cu determinat o eroziune selectiva, legata si de duritatea materialului, rezultand martori de eroziune cu forme mai mult sau mai putin sugestiv cum este Sfinxul Bănăţean.

„Sfinxul Bănăţean” este  o rezervaţie naturală de tip geomorfologic care se află în sud-estul judeţului Caraş-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleţ, în partea nordică a satului Bârza.
Sfinxul de la Topleţ ca şi cel din Munţii Bucegi este un megalit situat pe Valea Cernei. Rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 0,50 ha, reprezintă o zonă cu rocă sedimentară (gresie), pereţi de stâncă şi grohotişuri şi suprafeţe acoperite de vegetaţie din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascum phlomoides).
Stânca are o înălţime de 16 m şi o latime de 8 m, putînd fi uşor observată de la distanţa înaintea apariţiei vegetaţiei înalte. S-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului şi ploilor), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. „Sfinxul” este numit aşa din cauza asemănării sale cu un cap uman impunator, misterios, degajând o forţa şi autoritate greu de obţinut chiar de către un sculptor talentat. Spaţiul liber din jurul acestui simulacru, te duce cu gândul la un amplasament anume ales. Stânca pare să vegheze ca un adevărat “Păzitor al pragurilor”. Privit dintr-un anumit unghi, constatăm că avem de-a face cu o reprezentare antropomorfă.
Despre această misterioasă apariţie, nu exista prea multe informaţii, considerat fiind o "construcţie" a naturii. Există însă şi voci care afirmă că ar fi mult mai sigur o creaţie umană.
Unii specialist sunt de părere că Sfinxul reprezintă figura dacică a unui cap de om, cu un coif dacic orientat cu faţa spre vest. Nici pâna în momentul de faţă nu se ştie cum a fost posibilă o sculptură a naturii atât de perfectă, originea stâncii dând naştere multor legende şi speculaţii.
Turiştii care doresc să viziteze mai de aproape acest obiectiv trebuie să ştie că în zona sunt vipere cu corn a căror muşcătură este mortală.
Din păcate în zonă nu există indicatoare sau panouri turistice de informare ori trasee amenajate.