Cum au apărut celebrii cosoni, bănuţii de aur ai dacilor vânaţi cu cerbicie în Banat

În epoca dezvoltată a fierului, teritoriul Banatului, la fel ca şi întreaga Românie de astăzi, au fost locuite preponderent de daci, arată istoricul reşiţean Mircea Rusnac, care a cercetat izvoarele istorice despre cum au trăit aceşti în zona de vest a României.

Mircea Rusnac arată pe blogul său, Istoria Banatului, că populaţia era mult mai redusă în acea perioadă, în această zonă a ţării. De altfel, după cum precizează istoricul reşiţean, condiţiile climaterice erau mult mai aspre pentru cei care locuiau în această regiune.

“În cazul Banatului actual, populaţia nu putea să treacă de câteva zeci de mii de oameni. Aici, pe lângă climatul aspru amintit, erau şi condiţii de relief dificile. Câmpia era mlăştinoasă, situaţia rămânând aceeaşi până la desecările efectuate de austrieci după 1718. Munţii erau friguroşi şi neprimitori. Totuşi, în Banat au existat câteva aşezări şi cetăţi importante, precum Ziridava (Pecica), Zurobara (Unip), Berzobis (Berzovia), Acmonia (Zăvoi), Aizis (Fârliug), Tibisco (ulterior Tibiscum, Jupa), Tsierna (ulterior Dierna, Orşova), Arcidava (Vărădia) etc”, arată Rusnac.

Cotiso sau Coson, regele dac a cărui nume a fost scris pe monede de aur romane

Istoricul reşiţean arată că Banatul a făcut parte din regatul lui Burebista, iar imediat după asasinarea acestuia (44 î.Chr.), în zonă era menţionat Cotiso, care în mod sigur a fost unul dintre principalii complotişti împotriva lui.

“În legătură cu el, istoricul Florus scria că <<dacii stau aninaţi de munţi>> şi continua: <<De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de câte ori Dunărea îngheţată lega cele două maluri, obişnuiau să năvălească şi să devasteze ţinuturile vecine.>>. După ce Octavianus Augustus a învins în războaiele civile din Roma, el l-a înfrânt şi pe Cotiso. Într-o odă din 28 î.Chr. dedicată protectorului său Mecena, poetul Horaţiu îl sfătuia pe acesta să nu mai fie frământat de grija Romei, căci armata lui Cotiso a pierit. Indicaţia lui Florus referitoare la munţii în care locuiau dacii conduşi de Cotiso a făcut ca formaţiunea statală a acestuia să fie plasată de istorici în Banat şi vestul Olteniei, de ambele părţi ale munţilor”, arată Mircea Rusnac.

Reşiţeanul relatează şi câteva momente cuprinse în manuscrisele istoricului Suetoniu, unde numele lui Cotiso apărea sub forma Coson, existând prin urmare supoziţia că era vorba de una şi aceeaşi persoană.

“Într-adevăr, pe lângă asemănarea numelor, Cotiso şi Coson par a fi trăit în aceeaşi perioadă şi a fi luat parte la aceleaşi evenimente. Imediat după asasinarea lui Cezar şi a lui Burebista (44 î.Chr.), Coson intrase în legătură cu Marcus Brutus, care se pregătea în Macedonia pentru lupta cu triumvirii Octavianus, Antonius şi Lepidus. Pentru ajutorul primit de la el, Brutus l-a răsplătit cu vestitele monede de aur cunoscute acum sub denumirea de cosoni. Pe monede apărea numele regelui dac, însă cu figuraţia luată de pe cele ale generalului roman”, susţine Mircea Rusnac