Ce trebuie să ştiţi atunci când vreţi să vă faceţi o firmă. Actele şi demersurile necesare, pe lângă un munte de răbdare

Procesul de înregistrare şi înfiinţare a unei societăţi comerciale în România este unul care s-a tot schimbat, în timp.

Dacă la începutul anilor ‘90 procedura era una aproape ireal de complicată (doar ca exemplu, exista o normă legală care cerea ca în denumirea firmei să apară şi obiectul de activitate, astfel că am avut o vreme în România zeci de mii de firme care toate aveau în denumire “impex” de la import export, “prod” de la producţie etc. doar pentru că aşa cerea legea) în ultimii ani tendinţa statului român a fost de a dinamiza procesul de înfiinţare/desfiinţare a firmelor, înţelegând că o firmă care nu are activitate nu ajută cu nimic economia şi că nu contează dacă e greu sau uşor să-ţi faci o firmă, important e să-ţi plăteşti obligaţiile şi să respecţi legea. Avocatul Isabela Rabotka spune că în teorie lucrurile stau destul de bine, doar că pe teren e cu totul altceva.

"În practică legea nu e neapărat cea mai clară, astfel că lucrurile diferă de la un judeţ la altul dar în rândurile următoare o să descriem succint paşii pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale.
 

Înfiinţarea unei firme presupune multă birocraţie, deşi se spune că ea se înfiinţează în 3 zile. În realitate, ca de obicei, lucrurile nu stau chiar atât de simplu. Pentru a înfiinţa o societate cu răspundere limitată în primul rând trebuie făcută o rezervare de denumire (a denumirii pe care ne-o dorim pentru firma noastră) la Registrul Comerţului (la sediul judeţean) sau pe site-ul lor (www.onrc.ro). După acest moment, viitorul antreprenor merge la bancă să depună capitatul social care poate fi oricât de la minimum 200 lei. Ulterior se întoarce la registrul comerţului unde trebuie să depună într-un dosar plic, numerotat într-un anumit fel (de la judeţ la judeţ), actele pe care le-a obţinut de la Bancă, actul constitutiv al societăţii (pe care teoretic legea nu il cere tipizat dar în practică fiecare Registru judeţean are propriile preferinţe), declaraţie pe proprie răspundere tip, cerere ANAF, specimen de semnătură (obţinut de la notar sau de la Registrul Comerţului) etc", spune Isabela Rabotka (foto jos). 

După ce s-a depus dosarul complet, termenul de înfiinţare este de 3 zile. Avocata spune că acest termen e din nou doar în teorie

"Pentru că depinde dacă documentele depuse se corelează perfect cu cerinţele Registrului Comerţului din judeţul respectiv, care de regulă sunt diferite de cele din judeţul învecinat, şi dacă nu apare vreo eroare. În cazul acesta din urmă, dosarul se amână până se fac modificările necesare şi se analizează documentele din nou", spune Rabotka.

Avocata recomandă celor care nu au avut tangenţe cu Registrul Comerţului şi cu înfiinţarea firmelor să apeleze la servicile unei firme specializate sau a unui avocat.

"Înfiinţarea unei societăţi comerciale trebuie să fie o formalitate banală, ea nu trebuie şi nu e normal să dea bătăi de cap antreprenorului a cărui preocupări sunt legate în principal de obiectul de activitate al noii firme, de angajaţi sau de asigurarea capitalului iniţial. Tocmai de aceea, apelarea la avocaţi pentru formalităţile de înfiinţare a firmei, e o opţiune practică şi eficientă", spune Rabotka.