Capitală culturală europeană în straie ponosite. Clădirile istorice private din Timişoara, greu de reabilitat chiar dacă Primăria are un program de sprijin

Pentru anul 2021, când deţine titlul de Capitală a Culturii Europene, Timişoara are şanse foarte mici să-i primească pe turişti în “straie noi”.

Clădirile istorice de patrimoniu din zonele centrale al oraşului nu vor fi reabilitatea chiar dacă municipalitatea a adoptat un “program de sprijin financiar pentru creşterea calităţii arhitectural ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenţie”. Aici fiind vorba despre Piaţa Victoriei şi zonele Cetate, Iosefin şi Fabric.

În caietul de candidatură pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană, Timişoara s-a angajat, cu termen final 2019, că va sprijinii reabilitarea patrimoniul arhitectural bogat, legat de toate stilurile arhitectonice europene din ultimele trei secole. Multe dintre aceste construcţii sunt într-un avansat stadiu de degradare şi sunt proprietate privată. S-a avansat şi suma de 9 milioane de euro ca finanţare de la bugetul local şi fonduri private care să vizeze reabilitarea faţadelor acestor imobile.

Conform programului de sprijin adoptat de primărie, finanţarea lucrărilor pentru persoane fizice se face integral, doar 50 la sută din sumă fiind sub formă de împrumut fără dobândă, pentru 10 ani de zile. Pentru persoanele juridice nu se acordă acest sprijin.

“Municipiul Timişoara contribuie la acoperirea cheltuielilor eligibile (conform art.6 din Legea nr.153/2011,actualizată) pentru executarea lucrărilor de reabilitarea clădirilor aprobate prin hotărârea Consiliului Local,pentru persoane fizice ‐  proprietari de apartamente din clădirea ce urmează a se reabilita prin Program, după cum urmează:

a) 50% din valoarea lucrărilor eligibile, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în Bugetul local de venituri şi cheltuieli al Municipiului Timişoara, sub formă de grant – sprijin financiar nerambursabil acordat de Municipiul Timişoara în cadrul prezentului Program.

b) maxim 50% din valoarea lucrărilor eligibile,sub formă de contribuţie financiară, la cererea de finanţare depusă de către proprietari/asociaţiile de proprietari, în baza hotărârii Consiliului Local,şi în limita fondurilor aprobate annual cu această destinaţie,cu recuperarea sumelor în condiţiile legii”, se arată în regulamentul de finanţare.

Program de susţinere, ineficient

E adevărat că municipiul de pe Bega deţine cel mai mare număr de clădiri istorice din România (14.500), însă doar aproximativ 10% dintre acestea au fost reabilitate. Niciun proprietar nu a beneficiat de sprijinul din programul gândit de primărie. Primarul Nicolae Robu susţine că totul se blochează într-un aviz privind gradul seismic în care trebuie se încadreze aceste clădiri, care conform legii nu poate fi mai mic de trei.

 “Clădirile private nu le reparăm noi! Noi avem acea deschidere să sprijinim repararea, dar se pare că lucrurile se blochează la exigenţa privind nivelul de grad seismic la care rezistă clădirile. Pentru că nu se poate, aşa am fost informat, da susţinere de la bugetul local, de la stat, dacă nu există un certificat, dat de un expert, de încadrare la gradul trei de rezistenţă la seism. Ori experţii nu dau astfel de certificate, ci cer o consolidare a clădirii. Consolidarea costă foarte mult şi ea nu poate fi finanţată din ajutorul dat de la bugetul local. Sunt două clădirii care ar fii la iminenţa de a putea beneficia, dar trece timpul şi nu se vine cu documentele ca să putem să dăm bani”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Edilul şef al Timişoarei a menţionat că Primăria Timişoara are mai multe proiecte în derulare pentru reabilitarea imobilelor pe care le deţine: cum ar fi clădirea veche a primăriei, dar şi cea în care funcţionează în prezent, mai multe licee, toate cele opt cinematografe din oraş şi clădirile RATT unde va funcţiona un centru de artă şi ştiinţă.