Prahova are un spital la 42.383 de locuitori şi o biserică la 1.926 de persoane

Al treilea cel mai populat judeţ din ţară, Prahova, are un raport disproporţionat între numărul de locuitori şi cel al spitalelor şi bisericilor care deservesc locuitorii. Aşa se face că judeţul are un spital la 42.383 de locuitori şi o biserică la 1.926 de persoane

Datele statistice din Prahova arată că judeţul este al treilea cel mai populat din ţară - 762.900 de persoane potrivit ultimul recensământ - , cu o densitate importantă a populaţiei, după Bucureşti şi Iaşi.

Proporţia nu se menţine însă şi din punctul de vedere al distribuţiei serviciilor. Astfel, doar 18 spitale, majoritatea clasificate cu gradul V, cel mai scăzut din punctul de vedere al treptei de competenţe, asigură serviciile de sănătate pentru populaţie, ceea ce face ca proporţia locuitori / unităţi medicale să fie de un spital la 42.383 de persoane.

Nici măcar calitatea serviciilor asigurate nu este una ieşită din comun, chiar dacă judeţul este unul foarte bogat din punct de vedere economic. Prahova nu are nici un spital de rangul II, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Ploieşti este singurul cotat ca o unitate medicală de rang III. 

Alte şapte spitale din judeţ sunt de rangul IV, Municipal Ploieşti, CFR Ploieşti, Spitalul Municipal Câmpina, cel din Sinaia, Mizil şi Băicoi şi Vălenii de Munte. Sanatoriul din Buşteni, Maternitatea din Ploieşti, Pediatria, Spitalul de Boli Infecţioase, precum şi spitalele din Drajna, Breaza, Floreşti, Ortopedie Azuga, Psihiatrie Voila se încadrează pe ultima treaptă, V, de competenţă. Li se adaugă spitalul din Urlaţi, singurul redeschis după reforma sistemului sanitar din 2011.

Că situaţia este una dezastruoasă în sănătatea prahoveană a demonstrat-o un control de amploare, desfăşurat în decembrie 2013 la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Ploieşti, în urma decesului unui pacient. Ancheta s-a finalizat cu o concluzie fără drept de apel pentru secţia de pe strada Buna Vestire a SJU, teoretic spital de categoria a III-a.

Toaletele insalubre, saloanele afectate de infiltraţii, mobilierul uzat şi vesela ciobită au fost doar câteva din motivele care l-au determinat pe Raed Arafat, să ceară închiderea de urgenţă a sediului de pe Buna Vestire a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti şi mutarea secţiilor în clădirea principală, din nordul oraşului. Nimic nu s-a întâmplat între timp, cu excepţia unor mici lucrări de igienizare.

În schimb, în Prahova există 396 de biserici şi mănăstiri creştin-ortodoxe (19), arondate la patru protoierii – Ploieşti, Câmpina, Urlaţi şi Vălenii de Munte. Uneori, bisericile sunt atât de multe într-o localitate încât ajung să fie şi 3 într-o singură comună. Proporţia biserici / locuitori este astfel, în Prahova, de 1 la 1.926 de locuitori. 

Din fericire, numărul de unităţi de învăţământ este, încă, destul de mare chiar dacă, în ultimii ani foarte multe au dispărut . În acest an şcolar, în Prahova funcţionează 699 de grădiniţe, şcoli, licee şi colegii de stat, dar şi 23 de unităţi de învăţământ particulare, în care învaţă aproximativ 111.000 elevi din Prahova. Un calcul simplu arată că, în medie, în fiecare din această unitate de învăţământ studiază 158 de elevi, de la preşcolari până la liceeni.

Vă mai recomandăm

Ploieştiul, la 25 de ani de la Revoluţie. Cum a schimbat oraşul „mirajul“ capitalismului. În tăvălugul evenimentelor de zi cu zi, Ploieştiul trăieşte intens o viaţă care pare, pentru locuitorii de acum, aceeaşi dintotdeauna, deşi au trecut doar 25 de ani de când, alături de toţi românii, oraşul a făcut pasul de la comunism la tranziţie şi capitalism, de la cozi la pâine la cozi la tigăi în promoţie şi de la carnetul de PCR-ist la cardul de cumpărături. În două decenii şi jumătate, „schimbarea la faţă“ a oraşului este una radicală.

„Capitala aurului negru“, a schiului şi a „aurului lichid“. Prahova se mândreşte cu industria, turismul montan şi podgoriile. Resursele de petrol din adâncurile plaiurilor prahovene, frumuseţea ameţitoare a Bucegilor şi tăria licorilor extrase din solul fertil al podgoriilor Dealu Mare s-au consacrat ca „branduri“ ale judeţului Prahova, elemente care îi imprimă o unicitate inconfundabilă

Brand-uri de oraş. Ploieşti, „capitala aurului negru“. „Oraşul lui Cebei“, „Oraşul Republicii“, „Oraşul lui Caragiale“ au fost doar câteva dintre brand-urile care, de-a lungul timpului, au fost asociate cu Ploieştiul, în favoarea consacrării finale şi contemporane a oraşului drept „capitala aurului negru“.