Drumul Vinului din Prahova. Călătorie în inima podgoriilor din cel mai însorit ţinut al României, Dealu Mare

Turismul viticol în podgoriile autohtone, o noţiune până nu de mult străină pentru români, începe să devină o alternativă a vacanţelor târzii de toamnă – crame, conace, biserici, totul concentrat pe distanţa a doar 60 de kilometri

La mijlocul drumului între Bucureşti şi Braşov, la graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău se întinde patria vinului roşu - de la Dealu Mare. 

Are mii de hectare de cultură de viţă-de-vie, opt crame celebre, conace care au aparţinut vechilor familii boiereşti şi chiar membrilor familiei regale, unele renovate şi intrate recent în circuitul turistic, altele în ruină, dar la fel de spectaculoase, mănăstiri de secol XVII şi muzee tematice care reconstituie atmosfera din casele moşnenilor din zona Valea Călugărească.

Drumul Vinului din Prahova are nu mai mult de 60 de kilometri – dacă este să vă opriţi la domeniile Tohani, Ceptura, Valea Călugărească –, dar poate continua inclusiv spre zona Valea Prahovei, mai exact la Azuga, unde vă aşteaptă Crama regală, unde Regele Mihai mergea, în prima tinereţe, cu motocicleta, special pentru şampania românească.

Rută folosită de romani acum 2.000 de ani

Traseul reconstituie un mic tronson din vechiul drum al vinului folosit de romani acum 2.000 de ani, care străbătea continentul de la est la vest, de la Marea Neagră până la Oceanul Atlantic – regiunea Bordeaux. În Prahova traversează localităţile Mizil, Tohani, Ceptura, Urlaţi, Jercălăi, Valea Călugărească, Vărbila, Bucov, Seciu, Boldeşti-Scăieni, Zamfira, Plopeni, Băicoi, Floreşti şi Filipeştii de Pădure. De departe cea mai cunoscută în România este podgoria Dealu Mare, care se întinde pe teritoriile a două judeţe şi cuprinde centrele viticole Tohani, Ceptura şi Valea Călugărească, în Prahova, şi Pietroasele şi Săhăteni, în Buzău. 

Crama muzeu 1777 din Valea Călugărească FOTO Facebook/Crama 1777 Gabriel Pîrvu

Feteasca Neagră, regina

Versantul sudic al dealului Istriţei, unde se întind cele mai multe culturi de vie din Prahova, se află pe aceeaşi latitudine cu regiunea Bordeaux, oferind condiţii climatice excepţionale în special pentru soiurile de struguri din care se produce vinul roşu. De altfel, regina acestor plaiuri este Feteasca Neagră, recunoscută pentru culoarea rubiniu închis şi gustul uşor picant cu aromă de fructe de pădure. Tot în cramele din zonă puteţi degusta vinuri din soiul Cabernet Sauvignon, cu aromă de piper şi ciocolată neagră, parfumatul Tămâioasa Românească, vin alb-auriu, cu arome de lămâie şi soc, sofisticatul Pinot Noir, agresivul Merlot, cunoscut pentru tăria lui, cu un conţinut de alcool de 14%.

În cramele din zona Tohani, Ceptura şi Valea Călugărească puteţi găsi vinuri din soiul Burgund Mare, Băşicată sau Beşicată, Riesling Italian, Pinot Gris, Sauvignon, Fetească Regală şi Muscat Ottonel, dar şi cupaje care se produc la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească (ICDVV), multe dintre acestea ajungând pe piaţa din China.

Dealu Mare, regatul cramelor

Crama Tohani s-a dezvoltat pe fostul domeniu care a aparţinut principelui Nicolae al României, fratele Regelui Carol al II-lea. Alintat Niky, un rebel, pasionat de aviaţie, de sport şi viaţă mondenă, în 1931, principele se căsătoreşte cu Ioana Doletti, o tânără fără titluri nobiliare, iar ceremonia are loc în biserica de la Tohani.

Domeniul deţine aproximativ 500 de hectare de vie, iar aici puteţi degusta şi cumpăra vinuri din soiurile Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, diverse cupaje speciale (vinuri roşii), Busuioacă de Bohotin (vin rosé), Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling, Chardonnay, Tămâioasă Românească, Shiraz, diverse cupaje speciale (vinuri albe). Deşi în cramă se află vinuri din anii ’50, acestea nu se pot degusta, însă aveţi acces la vinuri din anii ’80.

Crama Institutului de Cercetare de la Valea Călugărească FOTO Diana Frîncu

Budureasca, o cramă tânără, înfiinţată în anul 2013, are o suprafaţă uriaşă, de peste 5.000 de metri pătraţi, îngropată pe trei laturi tocmai pentru a asigura vinurilor o temperatură constantă. În cele două săli speciale pot fi degustate cinci din gamele de top ale domeniului. Pe lângă degustări asistate de enologul (n.r. – specialist care se ocupă cu vinificaţia şi cu studiul produselor derivate ale viei şi ale vinului) propriu, turiştii pot face un tur exterior al cramei şi al viei, dar şi un tur interior cu acces în camera tancurilor şi în cea a butoaielor.

Domeniile Urlaţi, situate şi ele pe aceeaşi latitudine cu mult mai celebrele zone viticole Toscana şi Bordeaux, sunt recunoscute pentru calitatea vinurilor din soiurile Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling, dar şi Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon. Pe lângă soiurile de vin amintite puteţi degusta vinul pelin de Urlaţi, Pelin Frizzante de Urlaţi (alb, roze) şi Pelin de Urlaţi (alb, roze, roşu). Programul de degustare este între orele 9.00 şi 17.00.

Crama Basilescu, cu o tradiţie de un secol, se află tot în oraşul Urlaţi şi poate fi vizitată pentru degustare de vinuri din gamele de top precum Golem, Îngeri din Micul Paris, Eclipse şi Autentique, programul fiind între orele 10.00 şi 16.00. Cele mai vechi vinuri care pot fi găsite în cramă sunt din anul 2013.

Conacul Urlăţeanu, ridicat în 1922 în oraşul Urlaţi de familia boierului cu acelaşi nume, a fost preluat la finalul anilor ’90 de către Cramele Halewood. Este primul centru viticol care a oferit turiştilor posibilitatea să viziteze o cramă funcţională. Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este Cherry Tree Hill.

Crama regală din Azuga FOTO Diana Frîncu

Cramele Rotenberg, producător de vinuri artizanale, sunt cunoscute pentru vinul produs exclusiv după metoda tradiţională, fără nicio urmă de industrializare sau de robotizare. Situate între comunele Ceptura şi Fântânele, cramele sunt deservite de o plantaţie de vie care se întinde pe o suprafaţă de 18 hectare, preponderant cu Merlot. Aici se pot face degustări de vin exclusiv din soiul Merlot şi se pot cumpăra vinurile Merlot Emeriturs, Merlot Ceptura, Notorius Blanc de Merlot, Notorius Merlot, Notorius Rose, Menestrel Blanc de Merlot, Menestrel Merlot, Menestrel Rose, Rapsod Merlot, Rapsod Rose, dar şi din gama Rezerva Proprietarului (Merlot Emeriturs, Primus Ceptura). Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este Rotenberg Clasic din 2006.

Crama SERVE, înfiinţată în anii 1990 de contele Guy de Poix, se află în comuna Ceptura, iar aici s-au produs pentru prima dată în România primul Cuvée românesc şi primul roze sec românesc. Turiştii care ajung la Ceptura pot vizita via, crama, pot participa la degustare – vinurile disponibile sunt din gamele Vinul Cavalerului, Terra Romana şi Cuvée –, toate aceste servicii fiind oferite de către un specialist al cramei. Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este produs în 1999.

Institutul de cercetare de la Valea Călugărească, unde se produce vinul OIivia, dintr-un soi hibrid de struguri FOTO Diana Frîncu

Chiar dacă veţi avea impresia că v-aţi întors în timp, la mijlocul anilor 1980, merită totuşi să faceţi un popas şi la Institutul de Cercetare de la Valea Călugărească. Veţi găsi aici oameni pasionaţi, care încearcă să păstreze ceea ce a mai rămas din vechea industrie a vinului românesc. Fiind vorba despre un institut de cercetare pentru viticultură veţi putea descoperi soiuri de struguri unice, hybrid, produse de specialiştii ICDVV. 

Vedeta locului este „negrul aromat“, un soi de struguri dedicat exclusiv vinului roşu, deja vedetă în lumea viticulturii autohtone, foarte apreciat la concursurile de specialitate. Din acest soi de struguri se produce singurul vin roşu şi aromat din România. Denumirea comercială a vinului obţinut din „negrul aromat“ este Olivia, vin pe care nu-l puteţi găsi în magazine, ci exclusiv la institutul de la Valea Călugărească. Înainte de a porni în călătorie pe Drumul Vinului din Prahova n-ar fi rău să contactaţi cramele pentru a face rezervare în caz că doriţi să participaţi la degustare de vinuri.

Conacul Matac din Valea Călugărească, locul unde s-a turnat filmul ”Secretul lui Bachus” FOTO Arhivă

Conacele din Dealu Mare, o istorie la umbra viţei-de-vie

Dacă tot aţi ajuns în Valea Călugărească, vă puteţi extinde traseul şi către partea istorică a zonei, dar care are legătură tot cu tradiţia vinului. Vă aşteaptă aici Conacul Matac, locul unde a poposit, în 1969, Richard Nixon, primul preşedinte al SUA care a vizitat România. Conacul a fost, de asemenea, şi platoul de filmare pentru două dintre cele mai cunoscute filme româneşti, „Colierul de turcoaze“ şi „Secretul lui Bachus“. Din păcate, clădirea este la un pas să devină o ruină – abandonată de autorităţi, poate fi admirată doar din exterior, dar cu precizarea că o vizită în curtea conacului trebuie anunţată la Institut.

O cramă din vremea fanarioţilor

La doi paşi de conac se află Muzeul „Crama de lemn 1777“, o reproducere a celei mai vechi crame din anul 1777, ce s-a păstrat până în anul 1985. Aici, în inima podgoriilor din zona Dealu Mare, regăsim o frântură din poveştile străvechi ale moşnenilor care trăiau pentru şi din viticultură. Dincolo de atmosfera caldă a casei, veţi afla legende şi poveşti reale spuse de muzeograful Emilia Savelovici, care vă va vorbi despre fricile ancestrale ale producătorilor de vin, despre leacuri cu proprietăţi miraculoase obţinute din struguri, ale căror reţete se păstrează până astăzi. Dacă ajungeţi să treceţi pragul cramei, trebuie să acordaţi o atenţie aparte uşii şi în general intrării în încăpere – este un adevărat spectacol. Întrebaţi muzeograful care este rolul colţilor de lup înfipţi în chenarul de lemn al uşii, dar şi al micilor elemente de decor, toate bolduite, aparent estetic, dar în realitate cu un cu totul alt scop.

Conacul cu fantomă

Plecând din Valea Călugărească, vă puteţi îndrepta spre Urlaţi, unde puteţi vizita conacul Bellu, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, parte a unui complex arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea şi care i-a aparţinut familiei Bellu.

Conacul din Urlaţi este cunoscut nu neapărat pentru frumuseţea arhitecturii şi a peisajelor, cât datorită unei poveşti fără substrat real, dar care a prins în comunitate. Conacul a aparţinut boierului Alexandru Bellu, avocat cu studii la Paris, dar cu suflet de artist. Prieten cu Nicolae Grigorescu şi cu Theodor Aman, Bellu s-a aplecat mult către latura artistică a personalităţii sale, fiind un fotograf renumit în epocă, numismat şi colecţionar. Agitaţia capitalei Franţei nu l-a atras deloc, motiv pentru care a renunţat la cariera sa de avocat la Paris şi s-a stabilit la Urlaţi. Descendenţi ai familiei au trăit în zonă până în anii 1980. Aşa se spune şi despre franţuzoaica Odette, soţia fiului cel mic al boierului Bellu.

Mănăstirea călătoare Jercălăi FOTO visitprahova.ro

Legenda spune că franţuzoaica Odette nu s-a putut adapta condiţiilor găsite la conac şi a trăit extrem de retrasă până la finalul vieţii. S-a stins în 1980, la vârsta de 92 de ani, iar localnicii spun că s-ar fi otrăvit pentru că nu mai suporta sărăcia. Odette nu şi-ar fi găsit liniştea nici după moarte, astfel că în serile senine de vară bântuie prin grădina conacului sub forma unei fantome albe. Uneori, din podul conacului, se aud vaiete şi plânset de femeie tânără, zgomot de paşi, scârţâit de lemn şi chiar se poate simţi o nefirească adiere de vânt. Cam aşa sună legenda povestită de oamenii locului, dar niciunul n-ar băga mâna în foc că lucrurile chiar aşa stau. Dar, măcar de dragul poveştii, spusă cu zâmbetul pe buze de bătrânii din Urlaţi, merită un drum până la conac.

Bisericile din mijlocul podgoriilor

Pentru a face un tur complet al zonei, luaţi în calcul să ajungeţi la cele trei mănăstiri celebre Jercălăi, Zamfira şi Vărbila. Fiecare cu povestea ei de film, este imposibil să nu vă impresioneze. Este suficient doar să amintim că Jercălăi este numită biserica călătoare, fiind luată de Regina Maria din inima Transilvaniei, din satul Luieriu, de lângă Reghin, adusă pe domeniul său de la Bran, ulterior, în 1965, a fost mutată în Prahova, lângă Urlaţi, printr-o decizie a patriarhului Iustinian, care a reuşit să o salveze din faţa tăvălugului comunist. Este o construcţie de început de secol XVIII, realizată exclusiv din lemn, aflată acum în plin proces de restaurare.

Citeşte şi:

Cum îşi protejau viticultorii din zona Dealul Mare butoaiele cu vin de invidia duşmanilor. Misterul dinţilor de lup

În ce hal a ajuns conacul din Prahova unde s-au filmat două celebre pelicule româneşti: „Secretul lui Bachus” şi „Colierul de Turcoaze”