Cum a apărut ciudata expresie „a o ţine ca gaia-maţul“. Legătura cu un joc al copilăriei din vechime
0O expresie cu o sonoritate aparte, dar încă des utilizată, „a o ţine ca gaia-maţul“ are două posibile rădăcini identificate de specialiştii în lingvistică
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, expresia „a se ţine gaie după (sau de) cineva“ desemnează o persoană de care nu poţi scăpa, iar în sens mai larg, „a o ţine ca gaia-maţul“ înseamnă a ţine ceva strâns, ferm sau a insista în mod obsesiv într-o direcţie.
Interesant este că substantivul „gaie“, ce desemnează generic numele dat mai multor păsări răpitoare de zi, asemănătoare cu uliul, cu ciocul coroiat şi coada bifurcată, apare în mai multe construcţii lingvistice, precum „m-a (te-a) luat gaia“, adică „am (ai) păţit-o“ sau „de-a puia-gaia“. Aceasta din urmă desemnează un joc de copii, cunoscut şi sub numele „de-a baba-gaia“ şi care este format prin alăturarea cuvintelor „pui“ şi „gaia“.
Din numele acestui joc de copii ar fi derivat, cu un sens nou, şi expresia „a o ţine ca gaia-maţul“. Potrivit „Dicţionarului de expresii româneşti“ a lui Stelian Dumistrăcel, referiri la jocul „de-a puia-gaia“ a fost consemnat încă de la 1718 de Antonio del Chiaro în „Jocurile copilăreşti ale valahilor”.
Acesta se desfăşura după următoarele reguli: doi copii, „gaia” şi „cloşca” conduceau jocul, formând două tabere adverse. Fiecare avea mai mulţi „pui“ care se ţineau unul de celălalt, într-un şirag, de cingătoarea celui din faţă. Similar păsărilor reale, „gaia” şi „cloşca” încercau, prin forţă, să-şi fure cât mai mulţi „pui“, iar la final, „gaia” şi „cloşca” se luau la trântă, câştigătorul devenind „cloşcă“ la următorul joc.
Jocul era însoţit de strigăte specifice, de unde a derivat şi numele abreviat de „puia-gaia“. De asemenea, prin asociere cu modul în care decurgea jocul - şirurile de copii care nu-şi dădeau drumul de cingători, dar încercau insistent să fure din adversari -, expresia „a se ţine de capul cuiva ca gaia maţul“, a început să desemneze o insistenţă supărătoare. Un argument pentru această ipoteză este şi faptul că, arhaic, cuvântul „maţ“ are şi sensul de „şirag“ sau „şir“.
O altă explicaţie pentru expresie apare în „Stilistica limbii române“ a lui Iorgu Iordan care spunea că „a o ţine ca gaia-maţul“ provine de la insistenţa „gaiei“ de a urmări puii de raţă sau găină şi, totodată, o reflectare la propriu a imaginii păsării care, atunci când este surprinsă de oameni când îşi devorează prada, zboară cu măruntaiele (maţele) puilor în plisc.
Vă mai recomandăm