Cum se fabrică magiunul de Topoloveni, primul produs românesc ajuns marcă protejată la nivel european

În urmă cu mai bine de 11 ani, pe 7 aprilie 2011, magiunul de Topoloveni devenea primul produs românesc cu Indicație Geografică Protejată la nivel european. Acum, magiunul este un brand al României.

Produs de către Sonimpex Topoloveni, magiunul de Topoloveni a ajuns în ultimul deceniu să fie promovat la zeci de târguri internaționale, ajungând în zeci de țări de pe tot globul. Din primăvara lui 2019, magiunul de Topoloveni, primul produs românesc ce a obţinut denumirea de Indicaţie Protejată la nivelul UE, a ajuns şi marcă protejată în Japonia, fiind de asemenea marcă protejată și în Statele Unite și Canada.

Fabrica de magiun de la Topoloveni-Argeș se află la 24 de kilometri de Pitești și la 97 de kilometri de București și are o istorie veche de peste un secol. A fost înființată în 1914, fiind prima fabrică de acest gen din România, cunoscută sub denumirea de ”Cooperativa din Topoloveni” unde se producea magiun din prune și din alte fructe. După Revoluția din decembrie 1989, fabrica de la Topoloveni a decăzut pas cu pas.

Însă două femei ambițioase și întreprinzătoare au crezut în renașterea fabricii de la Topoloveni: Bibiana Stanciulov și fiica sa Diana. În 2001, Bibiana Stanciulov a cumpărat cu 275.000 de lei de la un lichidator judiciar secția de magiun deshidratate și alcool, ce era parte componentă a Fabricii de Conserve Topoloveni.

Începuturile au fost foarte grele, de la găsirea de personal și obținerea de finanțări, până la căutarea de furnizori de materie primă. Însă Bibiana și Diana Stanciulov nu s-au dat bătute. După un an, în 2002, utilajele au fost pornite, iar prima producție de magiun a fost de 200 de tone.

După preluarea prin cumpărare în 2001 de către societatea comercială Sonimpex (înființată în 1993), fabrica de magiun de la Topoloveni a fost rapid repusă în funcțiune în condiții tehnologice adaptate standardelor internaționale, fapt ce a dus la un progres spectaculos în ce privește calitatea produselor și recunoașterea națională și internațională a acestei calități.

Această decizie a permis obținerea a numeroase premii internaționale pentru calitate și înregistrarea magiunului de Topoloveni cu Indicație Geografică Protejată la nivel european acum 11 ani. Ulterior, firma Sonimpex a dobândit calitatea de furnizor al Casei Regale a României.

Iar la fabrica de la Topoloveni sunt produse, alături de deja celebrul magiun și numeroase dulcețuri recunoscute de asemenea la nivel internațional.

1Am reușit ca la fabrica de la Topoloveni să producem dulceață fără zahăr adăugat, iar compania noastră deţine și un brevet internațional în acest sens. Am înlocuit siropul din zahăr cu sucul natural de măr și, odată cu asta, am înlocuit riscurile asociate unui consum ridicat de zahăr cu bucuria pură de a savura o dulceaţă sănătoasă”, a declarat pentru ”Adevărul” Bibiana Stanciulov, director general Sonimpex Topoloveni.

Cu sprijinul Uniunii Europene, magiunul de Topoloveni a obținut în primăvara acestui an și o înregistrare internațională, ce oferă brandului o protecție și o vizibilitate internaționale. În acest an, magiunul de Topoloveni a fost promovat printre altele în Grecia, Vietnam și Emiratele Arabe Unite.

„Oriunde în lume putem să îl aducem fără a plăti taxe vamale. Noi de vreo șapte ani facem promovare internațională cu fonduri europene, contribuția noastră fiind de 20%, iar 80% este grantul”, precizează Bibiana Stanciulov.

La ora actuală, 5% din producția de magiun de la fabrica din Topoloveni merge la export. Magiunul s-a bucurat până acum de succes din Spania și Elveția până în Coreea de Sud.

„Pentru prepararea magiunului de Topoloveni nu se folosesc zahăr adăugat sau conservanți. Din păcate, magiunul de Topoloveni este mai cunoscut în lume decât în România din cauza concurenței neloiale. Brandul nostru se confruntă de mai mulți ani cu concurența neloială și nu toate produsele de la supermarket care au Topoloveni în nume ne aparțin. Pe etichetele produselor noastre scrie doar Topoloveni, fără alte cuvinte înaintea acestui toponim. Autoritățile din România, în frunte cu Guvernul și Protecția Consumatorului, ar trebui să aibă reacție față de această concurență neloială”, spune Bibiana Stanciulov.

Capacități antioxidante extraordinare

Concret, iată care este procesul de fabricație al magiunului de Topoloveni. „În primul rând, cumpărăm cele mai bune prune de pe piață, prune netratate, ce nu conțin pesticide. Luăm prunele din Argeș, Olt, Sibiu. Au fost ocazii când am luat prune și din Moldova și Republica Moldova. Însă avem grijă ca prunii să fie netratați, facem analiză la DSV în acest sens. După ce prunele sunt spălate, sunt eliminați sâmburii. Ulterior, acestea trec printr-o mașină de tocat prunele. În următoarea etapă, prunele ajung în cazane bain-marie, cazane cu pereți dubli și nu se depășesc 68 de grade Celsius la fierbere, în timp ce niște palete motorizate amestecă fără pauză, pentru ca temperatura să fie constantă”, explică Bibiana Stanciulov.

Această etapă de fierbere și amestec durează între opt și 10 ore, în funcție de gradul de coacere al prunelor, până se evaporă toată apa. Grație acestei metode, magiunul nu are nevoie de conservanți și păstrează o proporţie mare din conţinutul natural de vitamine, minerale și fitonutrienţi al prunelor. După aceea, magiunul se toarnă în borcane. Magiunul poate fi ținut și șase-șapte luni în butoaie alimentare, pentru că sunt destule cofetării ce doresc magiun vrac.

„Indiferent cât de coapte sunt prunele, noi trebuie să eliminăm apa și să rămână minimum 56% substanță uscată. Un institut de cercetare străin a stabilit că o prună este echivalentul unei mâini cu afine ca beneficii pentru organism”, adaugă Bibiana Stanciulov.

Pentru un kilogram de magiun sunt necesare minimum cinci kilograme de prune. Magiunul de Topoloveni are o capacitate antioxidantă extraordinară și sunt cercetări în lume conform cărora ar fi pe locul doi în lume în acest sens, după cafea.

La fabrica de magiun de la Topoloveni, unde sunt 30 de angajați, se produc anual în medie 300.000 de borcane de magiun. În afară de magiun, la fabrica Sonimpex se mai produc alte 40 de produse, însă în cantități mult mai mici.

Calitatea magiunului din prune Topoloveni a fost reconfirmată în ultimii ani prin încadrarea în categoria A pe scala Nutri-Score (categorie din care fac parte alimentele cu cel mai ridicat conținut nutritiv) și, de asemenea, prin includerea magiunului în Registrul Național al Mențiunilor Nutriționale și de Sănătate.

În cei 11 ani de la obținerea Indicației Geografice Protejate la nivel european și înainte de acest moment, magiunul din prune Topoloveni a acumulat în propriul portofoliu de trofee zeci de premii pentru gust și de recunoașteri ale calității sau ale notorietății, precum Codul de Operator NATO sau clasarea pe locul întâi în topul Taste Atlas al celor mai bine cotate conserve de fructe de pe glob. Experții de la Taste Atlas au în portofoliul analizat peste 10.000 de produse alimentare de pe toată planeta.

România are în total zece produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană, ca fiind tradiţionale şi specifice unor regiuni din ţara noastră.

Este vorba de: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată).