Vizitele lui Carol al II-lea prin ţară, între fast şi penibil. Unde a inaugurat suveranul un aeroport în funcţiune
0Peste tot pe unde ajungea în vizite, Regele Carol al II-lea era primit de populaţie şi de autorităţile locale cu mult fast şi cu manifestaţii fastuoase.
Lucrarea intitulată „Carol al II-lea şi sfârşitul democraţiei. Un rege, un cult, o camarilă“ (2018), recent lansată, recompune viaţa şi domnia celui mai controversat rege al României. Volumul este realizat de un colectiv de profesori: Daniel Dieaconu (coordonator), Elena Preda, Mihai Andrei Nica, Cristiana Şoimaru şi Dionisie Savin, membri ai Asociaţiei Profesorilor de Istorie din Neamţ (APIN).
Cele douăsprezece capitole ale lucrării prezintă un adevărat scenariu al vieţii şi domniei lui Carol al II-lea. Unul din subcapitole este dedicate sărbătorilor şi festivităţilor prilejuite de vizitele în ţară ale monarhului.
„Vizitele efectuate de către Carol al II-lea în diferite oraşe ale ţării constituiau o sărbătoare pentru populaţie, în condiţiile în care majoritatea îl vedeau pentru prima dată pe rege, iar de cele mai multe ori era şi unica şansă. Din acest motiv, venirea regelui într-un oraş de provincie era tratată cu maximă atenţie de către oficialităţile locale, care organizau manifestaţii fastuoase în cinstea acestuia“, arată autorii lucrării citate.
Pe lângă fastul festivităţilor atent organizate de Subsecretariatul Presei şi Propagandei, ieşirile regelui erau prilej de manifestaţii grandioase, dar şi de situaţii ce frizau penibilul. Astfel, Carol al II-lea a ajuns în Bucovina pentru prima dată după preluarea domniei într-o vizită de două zile la Cernăuţi, pe 24 şi 25 mai 1933.
„Evenimentul a mobilizat toată populaţia oraşului în vederea decorării urbei bucovinene. Astfel, clădirea primăriei a fost îmbrăcată cu ghirlande de cetină de brad, ornată cu o mare emblemă regală, feeric luminată. De asemenea, au fost ridicate arcuri de triumf în Piaţa Unirii, în faţa catedralei şi în faţa aeroportului, iar stadionul oraşului a fost redenumit <Voievodul Mihai>”, se arată în volumul citat.
Vizita în Bucovina a durat două zile, timp în care regele a făcut o vizită la Universitatea din Cernăuţi, unde a fost proclamat „doctor honoris causa”, iar universitatea a primit numele „Carol al II-lea”.
„De asemenea, regele a participat la inaugurarea aeroportului (în funcţiune deja!), care a primit la rândul său numele suveranului”
Doi ani mai târziu, pe 1 iunie 1935, Carol al II-lea a mers în Basarabia, iar în judeţul Hotin a avut loc o scenă interesantă consemnată de istorici:
„Într-un sat, cortegiul ministerial a fost întâmpinat cu trandafiri de două fetiţe: Angela Grozea şi Antonia Crudţev. Paul Angelescu, ministrul Apărării Naţionale, auzind numele de origine rusă al celei de-a doua fete, i-a propus acesteia ca din acea zi să o cheme Antonina Codreanca, lucru consimţit şi de tatăl acesteia. Drept răsplată, ministrul i-a dat fetiţei o sumă de bani”
În anul 1936, pe 30 mai, regele a mers la Constanţa, obiectivul vizitei fiind inaugurarea unui abator de export.
„În sala cea mare a noului abator era fixată pe peretele din dreapta o placă inaugurală turnată din bronz, în fruntea căreia sunt plasate faţă în faţă figurile lui Carol al II-lea şi a lui Mircea cel Bătrân, între care apar insignele regale şi cele ale Dobrogei . Această placă inaugurală ilustra continuitatea de la primul domnitor român care a stăpânit Dobrogea până la actualul conducător al provinciei. Plasarea faţă în faţă a acestora sugera egalitatea şi măreţia ambilor stăpânitori, punând de asemenea faţa în faţă trecutul şi prezentul”