Nordicii vin să ne dea lecţii de agricultură
0Strâmtoraţi de greutăţile financiare, urmaşii plăieşilor îşi dau de bună voie pământurile în arendă şi scapă de grija muncii de peste an.
Terenurile propice pentru culturile agricole se află în centru şi în zona de est a judeţului, acolo unde s-au dezvoltat şi exploataţiile mari ale investitorilor străini. Din 282.520 de hectare, cât reprezintă suprafaţa totală agricolă a judeţului, 182.628 de hectare este teren arabil. Din această suprafaţă, investitorii şi-au rezervat deja o „felie“. „Pe 12.021 de hectare, investitorii cu capital străin lucrează pământul luat în arendă“, spune Traian Vararu, şeful Direcţiei Agricole.
Nemţii fac legea-n Neamţ
În ultimii ani, agricultorii autohtoni par tot mai interesaţi să lase grija culturilor pe mâna firmelor străine care au venit cu utilaje şi tehnologie de import. „Am o jumătate de hectar de teren, dar nu mă descurc să-l lucrez singur şi l-am dat la o asociaţie agricolă. Nu am de unde să plătesc aratul, semănatul şi recoltatul. Plus că trebuie bani şi pentru ierbicidat sau alte lucrări“, spune Gheorghe Lăpuşneanu, din comuna Făurei. Străinii vin cu utilaje moderne şi exploatează pământul ca la ei acasă.
„Chiar dacă nu toate utilajele sunt noi, se face performanţă. Societăţile româneşti şi cele cu capital străin din domeniu nu se concurează pentru că au pieţe diferite de desfacere a mărfii“, explică şeful Direcţiei Agricole. În judeţul Neamţ cel mai mare investitor în domeniul agriculturii este un grup de firme cu capital german.
Acesta a arendat peste 6.000 de hectare de teren din comunele Bârgăoani, Dulceşti, Făurei şi Trifeşti. Nemţenii şi-au mai dat în arendă 3.900 de hectare unui concern britanic, precum şi câteva sute de hectare unor firme cu capital danez sau italian.
„Lucrăm cu tehnică John Deere şi Class, cu 25 de tractoare şi 8 combine agricole. Suntem în judeţ de cinci ani, timp în care oamenii au venit spre noi ca să le lucrăm terenurile în arendă“, spune inginerul Alex Molodoi, directorul tehnic al firmei Agrifarm, cu capital german.
Specialiştii mai spun că sătenii n-au nicio şansă să facă agricultură rentabilă, în condiţiile în care costurile anuale pentru cultivarea unui hectar de grâu ajung la echivalentul a 700 de euro, iar pentru sfecla de zahăr chiar şi la 1.300 de euro.