Neamţ: PORTRET: Raul Papalicef:„Poţi să fii salvator doar din pasiune“

În aproape 20 de ani, şeful Salvamont Neamţ a condus peste 900 de operaţiuni de salvare a turiştilor accidentaţi sau rătăciţi pe Ceahlău.

Raul Papalicef spune că a moştenit pasiunea pentru munte de la bunicul său. „Deşi m-am născut la Iaşi, am copilărit la Durău, unde bunicul avea casa. La poalele Ceahlăului nu aveai cum să nu legi o relaţie specială cu muntele“, îşi aminteşte şeful Salvamont Neamţ.

A învăţat să schieze pe pârtia de la Vatra Dornei, când avea doar patru ani, fiind îndrumat de tatăl său, campion universitar în proba de schi alpin. „În ’82-’83 a început amenajarea pârtiei de la Durău, iar staţiunea a început să se dezvolte cu turişti trimişi din ţările blocului estic“, mai spune Papalicef.

Salvare cu uşa cabanei pe post de targă

A urmat Facultatea de Medicină din Iaşi, iar practica din timpul studiilor a făcut-o la dispensarul din comuna Ceahlău. Aici l-a cunoscut pe medicul Paul Podea, membru în echipele de salvare montană, cel care l-a atras spre această activitate.

„Nu era legislaţie pe atunci, se acţiona din inerţie, cu materiale şi echipamente proprii, era voluntariat 120%“, a precizat salvamontistul. Nu existau comunicaţii, cazurile se anunţau târziu, iar intervenţia putea lăsa sechele asupra victimelor din cauza timpului lung de reacţie a echipelor. „Pentru a coborî un rănit cu fractură de coloană, am folosit uşa de la cabana Dochia pe post de targă. Achia (n. r. - sanie specială de salvare) era din fier şi cântărea goală 42 de kg. Modelul UT 2000 pe care-l folosim acum e din fibră de carbon şi aluminiu şi are doar şapte kg“, a adăugat Papalicef.

Punctul de referinţă al activităţii de salvare montană în Neamţ a fost anul 1993, atunci când s-a înfiinţat Asociaţia Salvamont. „Am primit sponsorizări de la firme care ne-au ajutat să ne dotăm şi am încheiat un protocol cu autoritatea judeţeană“, precizează salvamontul.

Pe picior de egalitate cu străinii

Pe lângă activitatea de salvare în munţi, au continuat demersurile pentru ca acest serviciu să-şi capete locul cuvenit. „În 1996, noi am fost al doilea Serviciu Salvamont înfiinţat din ţară, după Braşov. Nu avem elicoptere, dar suntem la acelaşi nivel de pregătire şi dotare cu orice serviciu de acest gen din lume. Avem centru de comandă la Durău şi dispecerat la baza Dochia, unde se monitorizează tot fluxul turiştilor care vin pe Ceahlău“, a încheiat şeful Salvamont Neamţ. 

Profil

Născut: 4 ianuarie 1968, Iaşi.
Studii: Facultatea de Management şi Economie, Universitatea de Vest din Timişoara.
Familie: Căsătorit.

Întrebări şi răspunsuri

Ce calităţi trebuie să aibă un salvator montan?
Nu oricine poate fi salvator. Dacă nu te naşti cu aşa ceva şi nu ai o genă care să-ţi anuleze instinctul de conservare, nu poţi face meseria asta care se practică nu pentru bani, ci din pasiune. Recunosc, avem noi acest orgoliu în relaţiile cu instituţiile, de munteni, de oameni care, în anumite ipostaze am făcut pe „dumnezeii“.

Se intervine mai uşor acum la accidente decât în urmă cu zece ani? 
Turistul nu este încă pe deplin educat despre ce înseamnă o ascensiune în condiţii de siguranţă. Rata salvărilor şi timpul de intervenţie s-au scurtat foarte mult datorită extinderii reţelelor de telefonie mobilă.

Ce-i place
În timpul liber îi place să facă scufundări. Între anii 2000-2003, salvamontulistul a urmat cursuri şi a obţinut licenţe profesionale pentru scafandru de salvare şi de adâncime. Este pasionat şi de vânătoarea, el fiind şi vicepreşedintele unei asociaţii de profil.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii care spun «da», când de fapt e «nu»“, spune Raul Papalicef. El este nemulţumit şi de atitudinea unor turişti.„Nu-mi place că trăim săraci într-o ţară bogată şi că tot ceea ce facem este să o distrugem“ adaugă el.