Misterul lespezilor cu semne bizare din adâncul lacului Bicaz. Cimitir precreştin acoperit de ape sau pietre scrijelite?

O descoperire făcută în urmă cu doi ani şi jumătate pe fundul lacului Izvorul Muntelui nu a fost explicată ştiinţific nici până în prezent. Peste pietrele cu semne ciudate aflate la peste 30 de metri adâncime s-a aşternut dezinteresul şi nu au văzut lumina zilei pentru a fi cercetate de specialişti.

Descoperirea care a stârnit un interes deosebit din partea mass-media a avut loc în toamna anului 2012. Atunci, un echipaj de la Salvamont Neamţ, condus de Raul Papalicef, şeful serviciului judeţean, a găsit într-un mod accidental mai multe lespezi de mari dimensiuni, pe fundul lacului Bicaz, marcate cu nişte semne ciudate.  

„În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastră de scafandri, un instrument de căutare s-a desprins şi a trebuit să coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz ca să-l recuperăm. În timpul acestei scufundări, atenţia mi-a fost atrasă de nişte inscripţii pe lespezi de piatră concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea experienţa trăită Raul Papalicef. 

Acesta a precizat atunci că la câteva zile distanţă a revenit în zonă şi, după ce a filmat şi a fotografiat pietrele din adâncul lacului, a bănuit că ar fi putut fi vorba de vestigiile unui cimitir precreştin.   

„Spre surprinderea noastră, mi-am dat seama că probabil este un cimitir străvechi, precreştin. Am fotografiat inscripţiile, deoarece lespezile de piatră sunt foarte greu de adus la suprafaţă. Comparând acele simboluri cu cele din literatura de specialitate, mi-am dat seama că cel puţin două provin din scrierea pelasgă, considerată printre primele scrieri din lume, datând de peste 10.000 de ani înaintea erei noastre”, susţinea Papalicef.  

Scafandri au făcut descoperirea în septembrie 2012 FOTO Salvamont Neamţ

Şeful Salvamont Neamţ făcea legătura şi cu descoperirea de la Vadu Rău, comuna Farcaşa, unde, în urmă cu circa zece ani, o viitură a râului Bistriţa a scos la iveală mai multe tăbliţe ce prezentau de asemenea inscripţii ciudate.   

„Nu a interesat pe nimeni această descoperire”

De la acea experienţă au trecut mai bine de doi ani şi nicio autoritate nu s-a interesat de lespezile din adâncul lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Raul Papalicef spune că nu a mai efectuat scufundări de atunci, dar dacă ar trebui să o facă ar şti exact zona unde sunt situate pietrele misterioase.  

„M-am gândit că o să fie o avalanşă de cercetători care să vină să caute ce e cu aceste semne de pe pietre. Nimeni nu m-a întrebat, pe nimeni nu a interesat ce-i cu această descoperire. Zona o ştiu, e undeva pe malul dinspre Ceahlău, sub ape fiind acolo fostul sat Hîrţigi, care a dispărut în anii ’50 prin strămutarea populaţiei înainte de formarea lacului de acumulare. Eu am făcut doar poze atunci şi filmare, pentru că e greu să scoţi pietrele de la 30-40 de metri din apă. În plus, cred că e nevoie şi de o autorizaţie, dar dacă vreo autoritate a statului ne cerea sprijinul, atunci găseam soluţii să le aducem la suprafaţă”, mai spune Raul Papalicef.

În lipsa unei confirmări ştiinţifice, şeful Salvamont Neamţ îşi menţine ipoteza că în acel loc sunt vestigiile unui cimitir străvechi, din perioadă precreştină.

„Acolo a fost satul Hîrţigi, care avea unul sau două cimitire şi biserici, poate construite pe altare geto-dacice. Pentru a construi barajul, regimul comunist i-a strămutat pe locuitori, iar oamenii şi-au cărat pe dealuri tot ce au considerat că e important, ce nu, au lăsat acolo. S-au făcut excavări înainte de a se forma lacul de acumulare, apoi a venit apa Bistriţei şi poate că aşa au ieşit aceste lespezi. E păcat că nu se cercetează, alţii, dacă găseau trei pietre de genul ăsta...”, mai spune Papalicef. 

Ignoranţă şi neîncredere 

Conducerea Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, instituţie care răspunde de instituţiile muzeale şi partea de cercetare arheologică din judeţ, susţine că nu are cunoştinţă despre această descoperire şi, ca atare, nu poate exprima un punct de vedere în cunoştinţă de cauză.

„Nu există nicio informare care să fi ajuns la noi despre această descoperire din lacu Bicaz. Am mai auzit însă că s-au mai aruncat tot felul de poveşti despre scrieri străvechi din spaţiul danubiano-pontic, despre săbii miceniene găsite pe Valea Bistriţei sau tăbliţe cu tot felul de semne - o prostie ordinară după părerea mea. Mi-e greu să cred că sunt reale, trebuie văzut dacă sunt inscripţii pe rocă naturală sau pe beton, dacă e vorba de un cimitir vechi, de când e cimitirul... Dacă aş primi nişte materiale de genul acesta, mi-aş face o părere, aş consulta şi alţi specialişti, putem solicita şi o autorizaţie dacă e cazul”, spune Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamţ.

Pe aceeaşi temă:

Pietrele cu simboluri găsite la Vadu Rău, cele mai vechi scrieri ale omenirii? Ce spun specialiştii despre controversata descoperire din Neamţ

Cercetări arheologice la Tărtăria pe 2,5 hectare, cel mai mare şantier neolitic din România